Un studiu efectuat în Coreea de Sud a relevat o creștere semnificativă a problemelor psihice pe durata pandemiei.

Ni se întâmplă tuturor să avem zile mai puțin bune. Veți spune că ultima grijă este legată de ce punem în farfurie. Pe bună dreptate, pentru că stările depresive sau emoțiile neplăcute au acest dar de a „rezolva” rapid dilema mâncării.

Suntem adesea tentați să nu luăm în serios depresia și să ne gândim că e ceva ce trece, că oricare dintre noi se simte trist sau dezamăgit uneori.

În decursul dezvoltării civilizației sintetice (prin radio, tv, internet și telefon), unde imitarea altor culturi a devenit o activitate des întâlnită, omul nu și-a mai găsit liniștea.

Psihiatria este un capitol dificil al medicinei. Prin interviul cu suferindul psihic, prin cuvânt, medicul psihiatru trebuie să pună diagnosticul pacientului.

Frica este cea care ne face mai mult rău decât orice altceva, decât orice problemă medicală sau de orice altă natură.

Cu această criză - economică, socială, emoțională - întreagă situație devine riscantă pentru sănătatea noastră dacă alegem să punem capac tuturor emoțiilor pe care le trăim în această perioadă.

După entuziasmul și strălucirea sărbătorilor de iarnă, luna ianuarie vine cu liniște, dar și monotonie, vremea este friguroasă ne ține mult în casă, iar ziua scurtă ne lipsește de razele benefice ale Soarelui.

Reţelele-cheie din creier care interacţionează şi conduc la creşterea riscului unei persoane de a se gândi la sinucidere sau de a avea o tentativă de suicid au fost identificate de o echipă internaţională de oameni de ştiinţă.

Depresia este o tulburare de dispoziție care provoacă un sentiment persistent de tristețe și pierderea interesului. Aceasta afectează modul în care simțiți, gândiți și comportați și poate duce la o varietate de probleme emoționale și fizice.