Mămăligă toponită (rețetă neaoșă din Apuseni)
Despre mămăliga toponită moțească se zice că ar fi fericita îmbinare a vechilor rețetare ale strămoșilor: terciul roman de mei - cu timpul, mărunțelul mei a fost înlocuit cu „dințosul” porumb, după descoperirea Americii de Columb.
16 Ianuarie 2018, 15:26
Adaugă aici și brânzeturile păstorilor daci, a căror tehnologie de preparare moții au adus-o până-n zilele noastre...
A, și cu niscaiva afumătură! De unde vine numele mămăligii toponite nu știm cu certitudine, darr eu știu că rețeta asta e din Gârda de Sus, din Apuseni.
Se pregăteşte din mălai (făină de porumb), fiert în apă cu sare, brânză (de vacă sau de oaie), jumări (păstrate de la tăiatul porcului), cârnaţi prăjiţi, unsoare (untură). Se face o mămăligă fiartă bine (se pune de la început mai multă apă), după următorul ritual:
se pune apa cu sare la fiert, se adaugă făina, se lasă să fiarbă 10 minute, se face cu mestecătoarea (melesteul, făcăleţul, sucitorul) o gaură la mijlocul făinii care încă n-a fiert, se mai lasă 10-15 minute, se crapă în cruce cu mestecătoarea, se lasă iar la fiert 25 de minute şi abia atunci începe a se amesteca bine, învârtind cu melesteul pe marginea ceaunului, până când nu mai rămân cocoloaşe. Se topeşte untura şi se unge un vas cu ea. Apoi luăm din ceaun mămăligă şi o întindem pe toată suprafaţa vasului, presărăm brânză, întindem untură cu o lingură, presărăm jumări şi cârnaţi prăjiţi, punem iar mămăligă, iar brânză, iar untură, jumări şi cârnaţi şi tot aşa, în pături, ultima fiind de mămăligă. Se dă la cuptor, iar la sfârşit punem puţină smântână deasupra.
- rețetă culeasă de la Gârda de Sus, județul Alba, de Simona Lazăr
