Saramură de crap de Dunăre (două rețete românești pe gustul tău)
Prima saramura de peste pe care am invatat sa o fac era din... chitici. Pesti mici, dintre cei pe care pescarii ii prind si-i aduna sa-i duca acasa numai si numai daca nu e rost de pesti mai mari, oricat te-ai stradui. Apoi am invatat ca reteta clasica este cea a saramurii de crap. Crap romanesc. De Dunare.
19 Noiembrie 2015, 11:13
E piata plina acum de "fitofag" - are carnea mai grasa, unii il prefera, caci are mai putine oase, dar, va spun eu, crapul romanesc e de departe cel mai bun. Atat de bun, incat fiecare zona are propria ei reteta. Numai urmand cursul Dunarii si cat de multe sunt! Amanuntele sunt esentiale. De exemplu, felul in care se curata crapul si se taie. Cei mai multi dintre dumneavoastra sunteti tentati sa il curatati de solzi, sa il taiati pe burta, sa il spalati pe dinauntru si apoi, dupa cum vi-i voia, sa il sectionati pe lung, desprinzandu-l de pe coloana si facandu-l fileuri ori sa il taiati pe lat, in cotlete. Bucatile de peste astfel pregatite se frig pe tabla cu sare ori se sareaza si se frig pe gratar. Mai departe, reteta e cam aceeasi cu cea de mai sus. Dar si mai buna e ceea ce orice bucatar (ori pescar) numeste "burta de crap".
Adica: se ia pestele si se taie nu pe burta, ci pe spinare, cu grija, dinspre cap spre coada. Solzii - atentie! - se lasa la locul lor. Se scot matele, se spala bine. Se incinge sarea pe tabla. Se pune pestele, desfacut, pe sarea incinsa. Si se lasa asa, cam vreo 15-20 de minute, dupa cat e de gros si de gras pestele. Se intoarce si pe partea cealalta, pe fata fara solzi. Cand e gata, cu lama unui cutit, se rad solzii. De mai raman vreo cativa, nu-i bai. Pescarii zic ca tocmai astia dau gust mai bun saramurii...
Ei, si daca vorbeam de "amanunte", sa mai trecem in revista unul. Saramura, de exemplu. In sudul Moldovei, mai catre varsarea Siretului in Dunare, se face simplu. Apa, sare, piper, cimbru, foi de dafin, usturoi, ardei iute. Zeama prinde o culoare aurie si imbietoare. Se rastoarna peste peste si se decoreaza cu patrunjel. Uneori si cu marar, tocat marunt. Daca urci pe Dunare - in amonte, cum se spune - , reteta se schimba si ea, desi nu prin tot locul. Mai intai ca ardeiul iute nu se pune la fiert. Se taie marunt si se presara peste pestele fript. Tot asa se face si cu verdeturile: frunze de patrunjel, de telina, de leustean, de marar, cimbru maruntit. Se stropeste, chiar, cu lamaie. Deasupra se toarna apa clocotita si sa lasa vasul asa, vreo douazeci de minute, cu capac deasupra. Iar daca o lasi pana dimineata, apoi se va face gelatina, s-o mananci cu lingura si sa uiti chiar si de pestele pentru care te-ai caznit atat.
