-

Crăciunelu de Jos

Comuna Crăciunelu de Jos, parte integrantă a judeţului Alba este situată în vestul Podişului Târnavelor. Aflată la o distanţă de şase km de municipiul Blaj, comuna are ca centru de reşedinţă satul Crăciunelu de Jos.

Aşezarea propice a comunei de-a lungul unui vechi drum transilvănean, ce lega capitala Alba Iulia de oraşele săşeşti, de-a lungul Târnavei Mari  a permis dezvoltarea permanentă a localităţii.

Prima atestare documentară a localităţii Crăciunelu de Jos apare într-un act oficial, ce datează din anul 1324.

Denumirea comunei derivă de la numele unui localnic numit “Crăciun”. Se pare că acesta ar fi fost pe vremuri conducătorul aşezării şi un bun gospodar. Cunoscut ca om de ispravă, Crăciun este şi cel care, în anul 1324 l-ar fi găzduit pe regale Ungariei, Carol Robert de Anjou, aflat în trecere prin această localitate. Localnicii, mândrii de consăteanul lor au numit aşezarea după acesta.

Articole înrudite

  • Sărbătorește Rusaliile în siguranță!

    Inspectoratul de Poliţie Judeţean Alba a suplimentat efectivele, pentru ca minivacanţa prilejuită de sărbătoarea Rusaliilor să fie petrecută în siguranţă.

  • Tot mai multe minore devin mămici în România!

    Aproximativ 8.500 de minore pe an devin mame în România la vârste fragede, în județul Alba, spre exemplu, în anul 2018 s-au înregistrat 83 de nașteri cu mame minore.

  • Alba: Târg de turism rural, în Munţii Apuseni

    Zonele cu potenţial turistic sunt promovate la acest sfârşit de săptămână, la Albac, în Munţii Apuseni, la Târgul de turism rural din România.

  • Invazie de șerpi și șopârle la Pianu de Sus și Strungari

    Comuna Pianu din județul Alba este singura din țară, care nu poartă numele complet al uneia dintre localitățile aparținătoare. Este vorba despre Pianu de Jos, Pianu de Sus, Strungari, Purcăreți și Plaiuri.

  • Câlnic

    Comuna Câlnic din judeţul Alba este formată din două sate: Câlnic şi Deal. Numele satului Câlnic provine din slavul "kal" sau "kalinik", ce are sens de "lut", "lutos". Termenul a fost împrumutat mai întâi de români sau de unguri, de la care l-au preluat ulterior saşii. Numele săsesc al localităţii este Kelling şi vine de la primii stăpâni, familia nobililor Kelling.