Beneficiarii programului de împăduriri, îşi pot crea conturi în sistemul informatic

'Programul oferă un sprijin financiar pentru plantare. Beneficiarii acestui sprijin pot fi atât persoanele fizice, persoanele juridice private, comunităţile locale, prin primării, chiar şi consiliile judeţene, în cazul în care deţin terenuri în vederea plantării acestor păduri. Pot beneficia de subvenţia de împădurire şi asociaţiile de proprietari sub forma composesoratelor, obşti şi chiar şi alte persoane juridice. Avem toată paleta de persoane juridice şi fizice finanţabile (...) Cele 56.000 de hectare se vor împăduri pe baza unei proceduri care este condusă printr-un sistem informatic, o procedură care prin digitalizare devine uşoară şi Gărzile Forestiere din teritoriu, din judeţe, vor sprijini cetăţenii şi autorităţile publice locale sau ocoalele silvice să beneficieze de aceste finanţări', a afirmat şeful de la Mediu.

El a subliniat că Gărzile forestiere reprezintă primul punct de contact pentru cei care vor să beneficieze de aceste subvenţii. În acelaşi timp, vor avea nevoie de un sprijin din partea personalului silvic de specialitate pentru a întocmi un plan de împăduriri, a continuat ministrul.

'Toţi potenţialii beneficiari, prima dată, se înscriu în acest sistem informatic, iar contul creat de către aceste persoane fizice sau juridice beneficiare va fi validat de Garda Forestieră, astfel încât, după validarea în sistemul informatic, beneficiarul să poată să traseze poligonul acela unde vrea să facă plantarea. Toată procedura va fi gestionată prin acest sistem informatic, similar sistemului APIA, care este probabil astăzi în România cel mai performat sistem GIS ce conduce toate procedurile de plată de 15 ani', a menţionat Tanczos.

Potrivit acestuia, sumele care vor fi acordate în cadrul programului de împăduriri variază în funcţie de zonă, respectiv şes, deal sau munte.

'De asemenea, sumele variază în funcţie de speciile care vor fi plantate. Pentru cele mai valoroase păduri, cele de stejar, subvenţia se ridică la 19.000 de euro pentru perioada de plantare, respectiv de întreţinere. Aici ştim foarte bine că perioada de întreţinere pentru stejar este mult mai lungă decât cea pentru molid, de exemplu. Din 19.000 de euro, peste 6.000 de euro se plătesc pentru realizarea plantaţiei. În cazul pădurilor din zona de câmpie, acceptăm inclusiv plantarea salcâmului. Au fost foarte multe dezbateri în această privinţă, dacă salcâmul este o specie invazivă sau nu. Pentru a lupta împotriva fenomenului deşertificării, noi, în România, avem nevoie de această specie şi în cadrul programului de împăduriri puteţi folosi această specie pentru a opri acest fenomen de eroziune a solului', a explicat oficialul.

El a subliniat că programul de împăduriri, 'dincolo de efectele benefice pe care le aduce de sechestrare de carbon, este şi o ambiţie a României de creştere a suprafeţei împădurite'.

'Suntem în urmă şi datorită judeţelor care au procente de 5, de 10, de 15% de suprafaţă împădurită, media unei ţări care găzduieşte cea mai mare parte din Arcul Carpatic este sub media europeană. În Convenţia Carpatică am discutat, zilele acestea, în Polonia, despre importanţa acestui lanţ muntos. Este mândria noastră, este tezaurul pe care trebuie să-l gestionăm cum trebuie. Dar, dincolo de Munţii Carpaţi, avem nevoie de păduri şi în zonele unde, din păcate, în decursul istoriei, pădurile au fost practic eliminate, mai ales în aceste judeţe suprafaţa împădurită trebuie să crească şi va creşte datorită acestui program. Este un program care va schimba faţa multor judeţe şi, dacă ne mai uităm o dată la acea hartă, acele judeţe 'roşii', trebuie să fie schimbate. Este nevoie de mii de hectare, de zeci mii de hectare de pădure nouă. Prin acest program, Guvernul oferă un sprijin 100% pentru plantare, după care, în primii 20 de ani de existenţă a acestei păduri, vom oferi, de asemenea, o primă de sechestrare a carbonului în valoare de 456 de euro/hectar pe an', a afirmat Barna Tanczos.

Şeful MMAP a punctat, totodată, că, până la ora actuală, în România, dezavantajul programelor de împădurire a fost lipsa subvenţiei destinată sechestrării carbonului.

'Subvenţiile din agricultură au fost mult mai atractive până acum. În momentul de faţă, soluţia ideală este oferită. Oferim 100% finanţare pentru înfiinţare a plantării şi un sprijin semnificativ pe hectar pentru primii 20 de ani de existenţă a pădurii. Programul va veni nu doar în sprijinul cetăţenilor, va veni în sprijinul mediului înconjurător. Vor apărea noi habitate forestiere, vor apărea noi habitate pentru specii rare care trăiesc în România şi vom reuşi să ne aliniem şi la tendinţele europene şi vom reuşi să creştem gradul de ocupare a terenurilor forestiere în România. Fără sprijinul de la nivelul domnului prim-ministru, nu am fi avut niciodată acest fond de 730 de milioane de euro pentru împăduriri, nu am fi avut niciodată această primă de sechestrare de carbon de 456 de euro/hectare pe an şi nu am fi astăzi aici la Palatul Victoria şi nu am lansa cel mai mare program pentru împăduriri din ultimii 30 de ani din România', a spus demnitarul.

In funcţie de tipul de plantaţie, proprietarii de terenuri pot primi sume diferite pentru înfiinţarea noilor plantaţii. De exemplu, pentru plantaţia de stejar, suma totală este 19.647 euro/hectar (fără TVA), din care 6.379 de euro (fără TVA) pentru înfiinţare, iar pentru întreţinere se acordă anual (până la 6 ani) câte o sumă. În ceea ce priveşte plantaţia de salcâm, suma totală este 10.620 euro pe hectar, fără TVA, din care vor primi 5.060 euro (fără TVA) pentru înfiinţare, iar întreţinerea este de 3 ani.

La deal se poate planta stejar, iar proprietarii pot primi 14.900 de euro/hectar, iar pentru înfiinţarea acestui tip de plantaţie, se acordă 3.831 euro, fără TVA. Proprietarii de terenuri din zonele de munte primesc, pentru plantaţii de molid, fag, brad, o sumă totală de 9.658 euro/hectar (fără TVA), iar pentru înfiinţare se acordă 3.987 de euro (fără TVA), pe hectar.

Pentru înfiinţarea de perdele forestiere, suprafaţa minimă admisă este de 0,1 hectare. Dacă terenul pretabil pentru crearea acestor perdele se află în zona de câmpie proprietarii pot înfiinţa plantaţie de stejar şi primesc 17.434 euro (fără TVA), pe hectar. În cazul salcâmului, suma oferită este de 10.552/hectare (fără TVA). În cazul perdelelor forestiere înfiinţate cu puieţi de stejar în zonele de deal, suma încasată de către proprietarii de terenuri este de 16.542 de euro/hectare (fără TVA).

Terenul pretabil pentru împădurire reprezintă suprafaţa de teren agricol din categoriile de folosinţă teren arabil, pajişti permanente şi culturi permanente şi care poate fi împădurită conform proiectului tehnic întocmit special în acest scop, notează ministerul de resort.

În ceea ce priveşte investiţiile în noi suprafeţe ocupate de păduri, inclusiv în păduri urbane şi reîmpăduriri, bugetul de 730 milioane de euro este repartizat astfel: 500 de milioane de euro - 'Sprijin pentru Investiţii în noi suprafeţe ocupate de păduri'; 100 de milioane de euro - 'Sprijin pentru refacerea potenţialului forestier afectat de incendii, de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unei calamităţi naturale, de infestări ale plantelor cu organisme dăunătoare şi de evenimente catastrofale'; 5 milioane de euro prin schema de ajutor de minimis - Reîmpăduriri realizate începând cu 1 februarie 2020 şi până la data aprobării schemei de ajutor de stat; 95 de milioane de euro - Înfiinţarea de perdele forestiere de protecţie a căilor de comunicaţii conform Legii nr.289/2002 şi pentru împădurirea terenurilor degradate conform Legii nr.100/2010; 30 de milioane de euro - pentru păduri urbane.

Bugetul total alocat Componentei C2 din PNRR - Păduri şi biodiversitate - este de 1,173 de miliarde de euro.

Foto: pixabay