BNR: Rata anuală a inflaţiei va cunoaşte o fluctuaţie pronunţată în semestrul I 2025
Rata anuală a inflaţiei va cunoaşte o fluctuaţie pronunţată în semestrul I 2025, pe fondul efectelor de bază în dublu sens ce se vor manifesta pe acest orizont de timp, iar în semestrul II va descreşte pe o traiectorie mai ridicată decât cea din proiecţia precedentă, conform unui comunicat al Băncii Naţionale a României.

14 Februarie 2025, 12:03
'În şedinţa de astăzi, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia februarie 2025, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile. Potrivit prognozei actualizate, rata anuală a inflaţiei va cunoaşte o fluctuaţie pronunţată în semestrul I 2025 - pe fondul efectelor de bază în dublu sens ce se vor manifesta pe acest orizont de timp - iar în semestrul II va descreşte pe o traiectorie mai ridicată decât cea din proiecţia precedentă, menţinându-se deasupra intervalului ţintei până la finele anului curent. Totodată, după ce va coborî în primele luni din 2026 uşor sub limita de sus a intervalului ţintei, rata anuală a inflaţiei va rămâne constantă până la capătul orizontului de prognoză, pe un palier doar marginal inferior celui previzionat anterior. Descreşterea va avea ca resorturi efecte de bază dezinflaţioniste şi influenţe venite din decelerarea creşterii preţurilor importurilor, precum şi din ajustarea descendentă a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt -pe o traiectorie mai ridicată totuşi decât în proiecţia precedentă -, alături de manifestarea cu un decalaj de timp a efectelor dezinflaţioniste ale deficitului de cerere agregată, anticipat să se deschidă şi să crească moderat în anul curent, dar să se restrângă gradual ulterior', se arată în comunicat.
Potrivit sursei citate, incertitudini şi riscuri continuă să decurgă din conduita viitoare a politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, impactul prezumat al măsurilor fiscal-bugetare corective implementate sau adoptate până acum, iar, pe de altă parte, cerinţa consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum şi cu procedura de deficit excesiv.
O sursă de incertitudini şi riscuri rămân însă şi condiţiile de pe piaţa muncii şi ritmul creşterii salariilor din economie. Totodată, incertitudini semnificative continuă să fie asociate dinamicilor preţurilor energiei şi alimentelor, precum şi traiectoriei viitoare a cotaţiei ţiţeiului, iar riscuri notabile vin din tendinţa de extindere a protecţionismului comercial, cu potenţial impact asupra cotaţiilor altor materii prime, precum şi asupra preţurilor unor bunuri intermediare şi finale.
Incertitudini şi riscuri crescute la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generează războiul din Ucraina şi situaţia din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă mersul economiei globale/zonei euro şi al comerţului internaţional în contextul măsurilor de politică comercială ale administraţiei americane, susţine banca centrală. Totodată, absorbţia şi utilizarea fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte. Ele sunt însă esenţiale pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice şi ale consolidării bugetare.
BNR menţionează că relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.
Pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât, în şedinţa de vineri, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Totodată, s-a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
BNR precizează că deciziile CA vizează asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Consiliul de administraţie reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru stabilitatea macroeconomică şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.
Totodată, banca centrală susţine că monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare.
Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 7 aprilie 2025. AGERPRES