Cauzele pauperizării consumatorului român de energie si soluții privind creșterea bunăstării acestuia
Într-o comunicare susţinută destul de recent sub egida Academiei Române, din partea Institutului de Sociologie, a fost prezentată o interesantă situaţie a consumatorului de energie din România.
09 Februarie 2016, 10:00
Colectivul de cercetare (Ilie Bădescu, Ion Glodeanu, Andreea Nicolaescu, Adela Şerban) a demonstrat cu date concrete situaţia dificilă a consumatorului român în ce priveşte achitarea costurilor cu energia, în comparaţie atât cu evoluţia fenomenului în timp, cât şi cu situaţia existentă pe plan general în cadrul Uniunii Europene.
Este o cercetare întreprinsă la iniţiativa Agenţiei Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), preocupată de reacţia pe plan economic şi social la îndeplinirea condiţiilor prevăzute privind liberalizarea preţurilor şi integrarea României în piaţa unică europeană de energie, condiţii transformate în măsuri concrete, prin efectul aplicării Memorandumului semnat cu Comisia Europeană și a Acodului cu Fondul Monetar Internaţional.
Autorii constată o anumită polarizare a accesului la sursele de energie în România, unde au încălzire centrală 45,7% din locuinţe (dintre care 75,3% în mediul urban şi doar 9,9% în mediul rural), iar 83% dintre locuințele rurale folosesc sobe cu lemne. Încălzirea cu gaze este prezentă la doar 3,3% din locuinţele urbane şi 2,3% din locuinţele rurale. În faţa acestor cifre, este firesc să ne preocupăm de posibilităţile de economisire a cheltuielilor cu energia în cazul locuinţelor cu încălzire centrală.
Ca urmare a alinerii treptate la preţurile europene, în 6 ani (perioada 2007-2013), în România povara în bugetul consumatorului a crescut cu 20 de procente peste nivelul din 2007, în timp ce în Europa s-au înregistrat doar 1,7 de procente. În general, în Vest a rămas aproximativ la același prag (a crescut cu 0,9 de procente). Cercetătorii constată că în România avem o triplare.
Povara facturilor: ponderea procentuală a consumatorilor care nu-și pot achita rata/chiria pentru locuinţă şi facturile la utilităţi.
Ţara 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Bulgaria 31 35.5 34.8 33.8 30.9 31.5 36.1
Cehia 5.6 4.4 5.8 6 6.1 6 5.4
Ungaria 19.1 16.5 22.2 24.3 24.7 26.4 26.2
Polonia 18.2 11.3 14.1 15.3 14.2 15.2 15.1
Romania 10.1 25.4 27.1 29.8 30.2 31.1 30.5
Slovacia 7.6 5.3 13.4 12.1 8.5 8.3 8.1
Europa de est - media 15.27 16.4 19.57 20.22 19.1 19.75 20.23
Belgia 6.1 6.9 7.3 7.8 7.8 8.3 6.5
Germania 5.8 5.6 5.6 4.9 5.2 4.8 5.1
Franta 9.8 9.6 11.2 10.8 9.9 10.2 9.2
Luxemburg 2.7 2.4 4 3.3 3.9 4.2 5.2
Olanda 4.3 4.1 4.1 4.9 4.9 5 5
Austria 3.9 6.8 7.1 7 7.3 6.5 7
Europa de Vest - Media 5.43 5.9 6.55 6.45 6.5 6.5 6.33
UE 27 10 10.4 11.7 11.9 11.6 11.5 11.7
La orizontul anului 2021, se arată în studiu, procentul consumatorilor români ce nu–și vor putea achita facturile va crește spre 35-37% , iar efectul alinierii prețurilor interne la cele de import va conduce la creşterea de 1,5 ori a prețului la gaze în factura de plată.
O interesantă clasificare a pauperităţii energetice este prezentată sub trei forme: sărăcia în raport cu combustibilul, în raport cu resursele financiare, şi în raport cu accesul la sistem (costul echipamentului). A patra formă de sărăcie energetică este indusă de politica prețurilor (la scară națională, regională, europeană). România este afectată de ultimele trei forme ale sărăciei energetice.
Într-un edificator grafic, cercetătorii Institutului de Sociologie al Academiei Române arată cum Europa vestică consumă energie ieftină, iar Estul consumă energie scumpă. Decalajul nu se reproduce pentru țările Europei de Vest, ceea ce arată că aici politica de prețuri are altă semnificație decât în Est. Astfel, în Vest politica de prețuri a susținut bunăstarea, iar în Est a adâncit decalajul și austeritatea.
„Toate aspectele prezentate mai sus indică necesitatea adoptării de acţiuni menite să se concentreze pe problemele consumatorilor de energie. Astfel, solicităm implicarea consumatorilor prin intermediul asociațiilor de consumatori în negocierea prețurilor energiei, deoarece piața liberă nu pare a lucra suficient în favoarea consumatorilor casnici. Totodată, este necesară promovarea unei culturi a eficienței sociale a consumului energetic: în școală, mass-media, sistemul juridic. De asemenea, trebuie menținut sprijinul financiar pentru cei care nu pot să-și susțină costurile cu energia coroborat cu realizarea programelor de reabilitare termică a locuințelor.” Conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte al APC România