Învățământul simultan, o provocare a școlilor din mediul rural
Cu o zi înainte de Ziua Educației, World Vision România a lansat un studiu amplu intitulat „Evaluarea problemelor educaționale ale învățământului simultan.”
Articol de Ramona Alexandrescu, 07 Octombrie 2024, 11:42
Aceasta este prima analiză detaliată a modului în care acest sistem reușește (sau nu) să asigure accesul la o educație de calitate pentru copiii din mediul rural.
Evenimentul de lansare a avut loc chiar într-o școală de la sat, unde predarea în regim simultan este o realitate de zi cu zi pentru elevi și profesori.
Studiul își propune să aducă în discuție provocările cu care se confruntă cadrele didactice și să contureze posibile soluții pentru a ameliora această „durere surdă,” așa cum a fost numită, a școlilor rurale din România.
Oana Baciu, Director operațional al World Vision România, a fost invitata realizatoarei Tatiana Mircea, în cadrul emisiunii „Viața la țară” pentru a discuta despre concluziile studiului și despre implicațiile acestora asupra sistemului educațional rural.
În România, peste 111.000 de elevi, reprezentând 7% din totalul populației școlare, sunt încadrați în sistemul de învățământ simultan, în timp ce 15% dintre cadrele didactice predau în acest sistem.
Învățământul simultan este o realitate în mediul rural, unde numărul mic de copii dintr-o anumită categorie de vârstă sau lipsa infrastructurii face imposibilă organizarea unui sistem educațional tradițional.
În aceste condiții, un singur profesor este nevoit să predea mai multor clase simultan, acoperind în același timp și programa pentru fiecare grupă de elevi.
Studiul lansat de World Vision România relevă dificultățile cu care se confruntă profesorii în procesul educațional simultan.
O treime dintre cadrele didactice intervievate au afirmat că, în aceste condiții, calitatea serviciilor educaționale oferite este minimă. În același timp, 65% dintre aceștia consideră că predarea simultană rămâne singura soluție pentru asigurarea accesului la educație în comunitățile rurale izolate, unde un sistem tipic de învățământ nu poate fi implementat.
Studiul scoate în evidență numeroasele provocări cu care se confruntă profesorii care predau în acest sistem.
Gestionarea timpului devine o sarcină complexă, în condițiile în care aceștia trebuie să îmbine materia specifică fiecărei clase și să asigure că fiecare elev beneficiază de atenție și instruire.
Aproximativ 47% dintre cadrele didactice intervievate au declarat că este dificil să capteze atenția elevilor atunci când predau în regim simultan.
Mai mult, 46% dintre aceștia întâmpină probleme în a asigura o predare eficientă și o interacțiune corespunzătoare cu elevii.
Pe lângă aceste aspecte, profesorii semnalează și o lipsă de experiență și formare specializată pentru predarea în sistem simultan.
Chiar și cei cu ani de experiență în domeniu resimt dificultățile unui astfel de proces educațional. De asemenea, 40% dintre profesori au menționat lipsa recomandărilor curriculare adecvate pentru acest tip de învățământ, evidențiind astfel necesitatea unui suport mai puternic din partea autorităților și a instituțiilor specializate.
Problemele cu care se confruntă învățământul simultan în mediul rural nu se opresc la dificultățile întâmpinate de profesori.
În multe comunități rurale, sărăcia accentuează lipsa accesului la o educație de calitate.
Copiii provin adesea din familii cu resurse financiare limitate, ceea ce se traduce printr-o lipsă a materialelor educaționale necesare procesului de învățare. Pe de altă parte, implicarea lor în activitățile gospodărești, pentru a-și ajuta familiile, reduce semnificativ timpul dedicat învățării.
„În comunitățile rurale, învățământul simultan este deseori cumulat cu sărăcia, ceea ce face ca timpul și resursele disponibile pentru educație să fie tot mai limitate. Este nevoie de o abordare complexă pentru a rezolva aceste provocări,” a subliniat Oana Baciu în cadrul emisiunii „Viața la țară.”
Pentru a sublinia realitățile învățământului simultan, astăzi, într-o școală dintr-o comună din județul Giurgiu, va avea loc o lecție deschisă.
La aceasta vor participa invitați și reprezentanți ai fundației World Vision România, care vor putea observa provocările și eforturile cadrelor didactice în cadrul unei sesiuni de predare simultană.
Școala face parte din programul „Pâine și mâine,” prin care organizația își propune să sprijine elevii din mediul rural, oferind atât resurse educaționale, cât și sprijin pentru a reduce impactul sărăciei asupra accesului la educație.
Îmbunătățirea învățământului simultan presupune, conform studiului, o abordare strategică la nivel național. Pentru a aduce elevii din comunitățile îndepărtate și izolate în școli mai mari, unde ar putea avea acces la un învățământ de tip tradițional, este necesară investiția în infrastructura școlară și în sistemele de transport
. Acest lucru ar permite preluarea copiilor din satele îndepărtate către școlile din comunitățile mai mari, asigurându-le astfel accesul la o educație de calitate.
„Este nevoie de o abordare sistemică și de o investiție reală în infrastructura educațională. Trebuie să ne gândim la exemple precum cel din Japonia, unde un tren trecea special printr-o gară aproape părăsită pentru a aduce un singur copil la școală. Așa ar trebui să procedăm și noi, pentru a oferi tuturor copiilor acces la educație de calitate, indiferent de comunitatea din care provin,” a afirmat Oana Baciu.
Studiul lansat de World Vision România deschide calea spre o discuție necesară despre provocările cu care se confruntă educația din mediul rural. Învățământul simultan reprezintă pentru multe comunități o soluție provizorie, dar care, fără intervenții și măsuri concrete, riscă să devină o barieră în calea unei educații de calitate.
Pentru a oferi copiilor din mediul rural șanse egale la învățare, este nevoie de o abordare integrată care să cuprindă atât investiții în infrastructură și formare profesională pentru profesori, cât și măsuri de sprijin pentru elevii și familiile lor.
Oana Baciu, prin World Vision România, invită autoritățile și comunitatea să se implice în găsirea și implementarea de soluții care să transforme învățământul simultan dintr-un obstacol într-o etapă eficientă a sistemului educațional rural.