Calitatea mediului de muncă, condiții de microclimat la locul de muncă din birouri
Referitor la Securitatea si sanatatea in munca, un aspect reclamat destul de frecvent este acela al reglementarii calitatii mediului de munca. Sunt persoane care lucreaza in birouri aglomerate, inghesuite, in care lipsesc ventilatia si lumina naturala.
26 Martie 2015, 11:30
Care sunt normele care reglementeaza parametrii de mediu (ventilatie/ nivel de oxigen, iluminat etc.) in spatiile de birouri?
Calitatea mediului de munca este legiferata prin HG nr. 1091/ 2006 - Cerinte minime de securitate si sanatate pentru locul de munca, care mentioneaza in anexa 1:
6. Ventilatia locurilor de munca in spatii inchise
6.1. La locurile de munca in spatii inchise trebuie luate masuri pentru a asigura suficient aer proaspat, avandu-se in vedere metodele de lucru utilizate si cerintele fizice impuse lucratorilor.
In cazul utilizarii unui sistem de ventilare fortata, acesta trebuie sa fie mentinut in stare de functionare.
Orice avarie trebuie semnalizata de un sistem de control, daca acest lucru este necesar pentru sanatatea lucratorilor.
6.2. Daca se utilizeaz a instalatii de ventilare mecanica sau de aer conditionat, acestea trebuie sa functioneze astfel incat sa nu creeze disconfort prin expunerea lucratorilor la curenti de aer.
Orice depunere sau impuritate ce poate crea un risc imediat pentru sanatatea lucratorilor prin poluarea atmosferei trebuie eliminata fara intarziere.
7.Temperatura in incaperi
7.1. In timpul programului de lucru, temperatura din incaperile ce cuprind posturi de lucru trebuie sa fie adecvata organismului uman, tinandu-se seama de metodele de lucru utilizate si de cerintele fizice impuse lucratorilor.
7.3. Ferestrele, luminatoarele si glasvandurile trebuie sa permita evitarea luminii solare excesive la locurile de munca, in functie de natura muncii si de locul de munca.
8. Iluminatul natural si artificial
8.1. In masura in care este posibil, locurile de munca trebuie sa aiba iluminat natural suficient si sa fie prevazut un iluminat artificial adecvat pentru sanatatea si securitatea lucratorilor.
8.2. Instalatiile de iluminat din incaperile cu posturi de lucru si de pe caile de acces si de circulatie trebuie amplasate in asa fel incat sa nu existe riscul de accidentare a lucratorilor ca rezultat al tipului de iluminat montat.
8.3. Locurile de munca in care lucratorii sunt in mod deosebit expusi riscurilor in caz de intrerupere a iluminatului artificial trebuie sa fie prevazute cu iluminat de siguranta /urgenta de o intensitate suficienta.
Reglementarile legislative nationale, actuale, respecta reglementarile UE si pleaca de la ideea responsabilizarii angajatorilor pentru luarea masurilor de prevenire si protectie care se impun, avand ca scop principal securitatea si sanatatea lucratorilor.
La baza legislatiei actuale din domeniul securitatii si sanatatii in munca sta obligatia angajatorilor prevazuta in Legea ssm nr.319/ 2006 de a evalua riscurile profesionale existente la locurile de munca/ posturile de lucru, avandu-se in vedere conditiile reale, existente in mediul de lucru, activitatile desfasurate de catre lucratori, echipamentele tehnice de lucru utilizate la locurile de munca.
In cadrul evaluarii riscurilor profesionale, se fac inclusiv determinari de substante toxice, determinari de zgomot, vibratii, viteza curentilor de aer, umiditate, luminozitate, etc. care se au in vedere la stabilirea masurilor concrete de prevenire si protectie pentru sanatatea si securitatea lucratorilor.
In legislatia anterioara aderarii Romaniei la UE se nominalizau anumite valori pentru microclimatul la locul de munca.
Orientativ, pentru stabilirea conditiilor optime de microclimat, se pot avea in vedere prevederi din vechile Norme generale de protectia muncii, editia 2002, in care se analiza inclusiv microclimatul la locurile de munca si se mentiona, citez: "La locurile de munca (birouri, camere de comanda, incaperi cu videoterminale, incaperi social-culturale, etc.) unde desfasurarea activitatii profesionale necesita confort termic, trebuie asigurate urmatoarele conditii:
a) in perioada de vara:
-temperatura operativa intre 23-26 grade C,
-umiditatea relativa a aerului intre 30-70 %
-viteza medie a curentilor de aer intre 0,1-0,3 m/s.
b) in perioada de iarna:
-temperatura operativa intre 20-24 grade C,
-umiditatea relativa a aerului intre 30-70 %,
-viteza medie a curentilor de aer intre 0,1-0,3 m/s...... "
Nivelul de iluminare era stabilit in functie de categoria lucrarii vizuale si a detaliului reprezentativ, pentru birouri fiind stabilita, in general, la valori de 100-150 lx (lucsi).
Dupa cum se observa, temperatura este strans legata de umiditatea aerului din incapere si de existenta curentilor de aer. Altfel spus, caldura excesiva plus curentii de aer formati (deschidere ferestre) pot crea un disconfort si mai mare, putand duce chiar la aparitia unor raceli in randul lucratorilor (concediu de boala, costuri suplimentare pentru angajator). Aerisirea camerei este importanta, dar trebuie facuta in pauza de masa, cand lucratorii nu sunt la birou, in fata calculatorului.
Temperatura de 25-26 grade C poate a fi prea mare si trage la somn, nu indeamna la munca. O temperatura de 21-22 grade C (la mijlocul intervalului recomandat) poate fi optima pentru toti salariatii.
In cazul existentei unui sistem de aer conditionat (sistem electric de incalzire/ racire), solutia este simpla - temperatura se mentine la o valoare acceptata de toti cei prezenti in incapere.
Pentru sistemele de aer conditionat, fabricantul recomanda stabilirea temperaturii pe timp de vara, la maxim 10 grade C sub temperatura de afara.
Angajatorul trebuie sa nominalizeze un responsabil (acceptat de catre toti colegii) cu controlul dispozitivului de incalzire/racire.
Care este institutia responsabila cu aplicarea sanctiunilor in cazul in care angajatorul nu intentioneaza sa amelioreze conditiile de lucru?
Nerespectarea reglementarilor din domeniul ssm, in cazul conditiilor de microclimat la locurile de munca se constata de catre Inspectoratul teritorial de munca (ITM) si Directia judeteana de sanatate publica (DJSP), care aplica si sanctiunile contraventionale.
Este de mentionat ca Legea ssm nr.319/ 2006 mentioneaza in mod expres ca pentru nerespectarea prevederilor legale sanctiunile contraventionale se aplica angajatorilor (nu angajatilor), iar angajatorii pot raspunde in anumite cazuri conform legii penale si/ sau a legii civile.
Institutiile statului (Inspectia muncii/ ITM, Politia sanitara/ DJSP) sunt institutii care controleaza si aplica sanctiuni.
Aceste institutii pot dispune efectuarea de masuratori/ determinari ale conditiilor de lucru, iar angajatorul are obligatia sa le efectueze prin contract de prestari servicii cu firme autorizate de catre Ministerul muncii si ministerul sanatatii.
Angajatorul are obligatia prevazuta in Legea ssm nr. 319/ 2006 de a face determinari ale conditiilor de lucru, la toate locurile de munca/ posturile de lucru.
Cum pot fi demonstrate riscurile nedefinite, si deci neasumate de catre Angajator, dar resimtite de angajati?
Angajatorii trebuie sa fie pe deplin constienti ca luarea tuturor masurilor de securitate si sanatate pentru lucratori sunt in beneficiul firmei, ca duce la costuri mult mai reduse dpvd statistic, decat daca nu se ignora masurile eficiente, in concordanta cu legislatia in vigoare si firma inregistreaza astfel costuri mari pentru plata concediilor medicale de boala si/ sau pentru accidente de munca si boli profesionale, pentru plata recuperarii capacitatii de munca, pentru daune materiale si/ sau daune morale platite lucratorilor care actioneaza firma in instanta, etc. fara a mai pune la socoteala amenzile contraventionale aplicate de catre institutiile de control ale statului – in cazul de fata Inspectoratul teritorial de munca si Directia de sanatate publica din judet.
Personal nu sunt adeptul cresterii cuantumului amenzilor contraventionale pentru nerespectarea legii.
Care sunt punctele cele mai vulnerabile din cadrul legislativ, din domeniu, care necesita amendamente urgente?
Legislatia este perfectibila intotdeauna. De regula, la 10 ani, legisalatia ssm este revizuita si completata si ori de cate ori apar reglementari noi in cadrul UE sau daca se constata ca este utila o modificare si/ sau completare a legislatiei existente, care nu sufera amanare.
Responsabilizarea angajatorilor este marea problema. Orice promovare a legii, in orice domeniu de activitate, nu numai in domeniul ssm, de catre presa scrisa, video si vorbita, este bine venita.
Sursa: Antena Satelor, Emisiunea Vrem sa Stii, interviu realizat de Camelia Teodosiu cu Gheorghe Popa – moderator in cadrul platformei on-line avocatnet.ro