-

Care sunt efectele pe termen lung ale COVID-19

Aproape un sfert dintre persoanele care au contractat virusul COVID-19 se confruntă, la cel puţin o lună după trecerea prin boală, cu probleme de sănătate pe care nu le-au experimentat înainte de infectare, potrivit un studiu de amploare, ai cărui autori au analizat datele medicale obţinute de la aproape 2 milioane de americani afectaţi de noul coronavirus.

Acesta este cel mai mare studiu realizat vreodată pentru a analiza efectele pe termen lung ale maladiei COVID-19, au anunţat reprezentanţii Fair Health, o organizaţie independentă care a colectat informaţii furnizate de companii de asigurări medicale.

Date medicale provenind de la circa 1.960.000 de persoane diagnosticate cu COVID-19 între februarie şi decembrie 2020 au fost examinate.

"Deşi mulţi pacienţi se vindecă de COVID-19 în câteva săptămâni, unii dintre ei prezintă simptome persistente sau simptome noi la mai bine de patru săptămâni după ce au fost diagnosticaţi", au dezvăluit autorii studiului.

Principalele două probleme experimentate erau durerile (nevralgie, dureri musculare), pentru 5% dintre persoanele analizate, şi dificultăţile respiratorii, pentru 3,5% dintre cazuri.

Acestea au fost urmate de hiperlipidemie (concentraţia lipidelor din sânge) sau hipertensiune, indispoziţie sau stare de mare oboseală, anxietate şi probleme intestinale.

Pacienţii care au raportat deja astfel de simptome înainte de a fi diagnosticaţi cu COVID-19 au fost excluşi din studiu, potrivit Fair Health, precum şi cei care sufereau de boli care puteau să afecteze rezultatele cercetării (cancer, insuficienţă renală).

Puţin peste 23% dintre persoanele infectate au mers să primească îngrijiri medicale la cel puţin o lună după infectare, pentru cel puţin una dintre problemele de sănătate analizate.

Cazurile de COVID-19 cele mai grave prezentau cele mai mari probabilităţi pentru a genera astfel de probleme: aproape 50% dintre persoanele spitalizate din cauza noului coronavirus au experimentat cel puţin una dintre aceste probleme de sănătate, comparativ cu 27% dintre cazurile de COVID-19 simptomatice (fără spitalizare) şi cu 19% în rândul cazurilor asimptomatice.

De altfel, 0,21% dintre persoane au declarat că au avut tinitus la cel puţin 30 de zile după ce au fost infectate cu COVID-19, o problemă relevată deja de alte studii.

Dintre pacienţii spitalizaţi şi externaţi, 0,45% au murit la cel puţin 30 de zile după infectare. Riscul de deces a fost pentru aceste persoane de 46 de ori mai mare decât pentru persoanele care nu erau spitalizate.

Una dintre limitările acestui studiu constă în faptul că un grup-test de persoane fără COVID-19 nu a fost analizat şi folosit ca termen de comparaţie.

Simptomele persistente de COVID-19, cazuri denumite "Covid lung", au început să fie tot mai mult studiate de oamenii de ştiinţă, potrivit Agerpres.

Foto: pixabay

Articole înrudite

  • Sezonul gripal ar putea fi sever şi în plus se va adăuga pandemiei COVID-19

    Sezonul gripal care vine ar putea fi unul sever, iar acesta adăugat pandemiei COVID-19 riscă să determine ''consecinţe serioase'' prin presiunea suplimentară asupra sistemului sanitar, atenţionează Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDS).

  • Mijloace terapeutice potenţial eficace împotriva COVID-19

    Comisia Europeană a stabilit un portofoliu de 10 mijloace terapeutice care ar putea fi eficiente în tratamentul împotriva COVID-19.

  • SARS-CoV-2: Peste 300 de decese au fost raportate în ultimele 24 de ore

    Un număr de 301 de decese la pacienţi infectaţi cu virusul SARS-CoV-2 au fost raportate în ultimele 24 de ore, din care două anterioare intervalului de referinţă, a informat, luni, Grupul de Comunicare Strategică.

    Potrivit GCS, au murit 151 bărbaţi şi 150 femei internaţi în spitalele din Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Bihor, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Timiş, Vaslui şi Municipiul Bucureşti.

    Dintre cele 301 decese, trei au fost înregistrate la categoria de vârstă 30-39 ani, 18 la categoria de vârstă 40-49 ani, 20 la categoria de vârstă 50-59 ani, 90 la categoria de vârstă 60-69 ani, 94 la categoria de vârstă 70-79 ani şi 76 la categoria de vârstă peste 80 ani.

    Conform GCS, 283 dintre pacienţii decedaţi au prezentat comorbidităţi, patru pacienţi decedaţi nu au înregistrat comorbidităţi, iar pentru 14 pacienţi decedaţi nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.

    Cele două decese anterioare intervalului de referinţă au survenit în judeţele Bacău şi Ialomiţa, în luna octombrie 2021. În intervalul de referinţă au fost raportate 299 de decese.

    Din totalul de 301 pacienţi decedaţi, 272 erau nevaccinaţi şi 29 vaccinaţi. Cei 29 de pacienţi decedaţi vaccinaţi aveau vârste cuprinse între grupele de vârstă 50-59 de ani şi peste 80 de ani. 28 dintre pacienţii decedaţi vaccinaţi prezentau comorbidităţi, iar pentru un pacient nu au fost raportate comorbidităţi.

    De la începutul pandemiei, în total, 44.980 de persoane diagnosticate cu COVID-19 au murit în România.

  • Peste 9.000 de cazuri noi de COVID-19, confirmate în ultimele 24 de ore

    Un număr de 9.187 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore, fiind efectuate peste 31.000 de teste, a informat, luni, Grupul de Comunicare Strategică.

  • Rata de infectare în Bucureşti a depăşit pragul de 12 la mia de locuitori

    Rata de infectare continuă să crească în capitală și a ajuns astăzi la 12,24 la mia de locuitori. Potrivit DSP, în urmă cu o săptămână, incidența în București era 7,68.