''Aşa-numita curbă în formă de 'J' a relaţiei dintre boli cardiovasculare şi consumul de alcool, ce sugerează anumite beneficii pentru sănătate în urma consumului redus până la moderat de alcool este cel mai mare mit aflat în circulaţie de când ni s-a spus că fumatul ne face bine'', a declarat specialistul în afecţiuni cardiovasculare Rudolph Schutte de la Anglia Ruskin University (ARU) din Marea Britanie.
Problema, sugerează echipa de cercetători de la ARU şi de la University College London, este că multe persoane care nu consumă alcool îl evită din cauza stării lor actuale de sănătate şi, prin urmare, atunci când suferă un infarct sau alte probleme coronariene, acest lucru nu este asociat cu faptul că ei nu beau, nefiind sugestiv pentru faptul că un consum al unei cantităţi mici sau moderate de alcool ar avea rol protector.
Cercetătorii au analizat date cuprinse îintr-o vastă bază de informaţii biologice din Marea Britanie, numită UK Biobank, asociate unui număr de 333.259 de consumatori de alcool şi 21.710 de persoane care nu au băut niciodată alcool.
Ei au analizat aproape şapte ani de date, concentrându-se asupra momentelor în care participanţii s-au confruntat cu un eveniment cardiovascular, o afecţiune cardiologică sau o boală cerebrovasculară.
Echipa a exclus persoanele care au consumat alcool însă au renunţat la acest obicei, încercând să limiteze astfel datele de la persoanele care ar fi putut înceta să bea alcool din cauza stării lor de sănătate.
În ciuda acestui fapt, cei care nu consumaseră alcool niciodată erau mai în vârstă, aveau un indice de masă corporală (IMC) mai ridicat, o tensiune arterială mai mare şi erau mai puţin activi comparativ cu grupul care consuma alcool.
''Folosirea acestei strategii analitice permite autorilor să raporteze protecţia cardiovasculară generală conferită de alcool'', a notat echipa în acest studiu. ''În cohorta noastră, cei care nu au băut niciodată au fost mai în vârstă, mai puţin activi fizic, au avut un indice de masă corporală mai mare şi au fost mai puţin înstăriţi din punct de vedere socioeconomic. Chiar şi după ajustarea realizată luând în calcul aceşti factori de risc cardiovascular, cei care nu au băut niciodată alcool au prezentat un risc cu 31%, 51%, respectiv 46% mai mare de a suferi un eveniment cardiovascular, boală cardiacă ischemică, respectiv o afecţiune cerebrovasculară'', au adăugat cercetătorii.
Aşadar, pentru a elimina aceşti factori ce pot induce confuzie, echipa a comparat ulterior persoanele care consumau cele mai mici cantităţi de băuturi alcoolice cu cei care beau mai mult şi a descoperit că vinul avea un efect minim de protecţie împotriva bolii cardiace ischemice, însă nu a fost asociat cu alte probleme cardiovasculare.
Pentru alte produse alcoolice, cum ar fi berea şi băuturile spirtoase, chiar şi în cazul persoanelor care consumau mai puţin de 14 unităţi de alcool pe săptămână - nivelul maxim recomandat în ghidurile sanitare din Marea Britanie - efectele sunt mult mai evidente. ''În cazul consumatorilor de bere, cidru şi spirtoase, chiar şi cei care beau sub 14 unităţi pe săptămână au prezentat un risc ridicat de a ajunge la spital în urma unui eveniment cardiovascular ce implică inima sau vasele de sânge'', a declarat Schutte.
''Deşi auzim multe despre băutorii de vin care au un risc mai redus de boală coronariană, datele noastre arată că riscul lor de a prezenta alte evenimente cardiovasculare nu este redus'', a adăugat el.
În SUA, Centrele pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC) recomandă ca adulţii să opteze pentru a nu consuma alcool sau, în cazul în care este vorba despre o zi în care aceştia aleg să bea, să se limiteze la două porţii standard pe zi pentru bărbaţi sau o porţie standard pentru femei. Potrivit site-ului CDC, o porţie standard este echivalentă cu 14 grame de alcool pur (care se regăsesc, spre exemplu, în 340 ml de bere cu conţinut de 5% de alcool, 236 ml de bere cu conţinut de 7% de alcool, 147 ml de vin cu 12% alcool sau 44 ml - un ''shot'' - de tărie cu 40% alcool, precum gin, rom, vodcă sau whisky.
Studiul a fost publicat în jurnalul ştiinţific Clinical Nutrition, noteaza Agerpres.
Foto: pixabay