Am alergie sau intoleranță alimentară? Care sunt diferențele

Simptomele pot varia de la ușoare la severe și pot afecta fiecare individ în mod diferit. Nu fiecare persoană va experimenta toate simptomele posibile și fiecare reacție poate fi ușor diferită. Cu toate acestea, semnele și simptomele comune includ furnicături, senzație de arsură în buze și gură, umflarea feței, o erupție pe piele (n.r. urticarie), greață sau vărsături, diaree, oci si nas care curg.

La persoanele cu alergii alimentare, sistemul imunitar tratează o anumită proteină dintr-un aliment ca o substanță dăunătoare care poate provoca boli. Acesta răspunde producând anticorpi IgE care vor juca un rol în atacarea acestei proteine.

Când persoana mănâncă din nou același aliment, sistemul imunitar reacționează imediat prin eliberarea de histamină și alte substanțe chimice în sânge. Aceste substanțe chimice provoacă simptomele alergiilor alimentare.

Histamina face ca vasele de sânge să se extindă și pielea să se inflameze sau să se umfle. De asemenea, afectează nervii, făcând pielea să simtă mâncărime. Nasul poate produce mai mult mucus, rezultând mâncărimi, arsuri și să elimine secretii.

Cele mai frecvente alimente alergenice sunt ouă, peşte
lapte, nuci, inclusiv alune, caju și fistic sau arahide, crustacee, inclusiv creveți, homar și crab, boabe de soia sau grâu.
In cazul copiilor cei mai frecvenți alergeni alimentari sunt laptele, ouăle și arahidele.

Experții au descoperit că mulți oameni care cred că au o alergie alimentară au de fapt o intoleranță alimentară, ceea ce nu este același lucru.

Dacă o persoană are o alergie alimentară, sistemul său imunitar reacționează excesiv la alimente prin producerea de anticorpi numiți imunoglobulină E (IgE). Legarea acestor anticorpi de alergenul alimentar ofensator determină simptomele reacției alergice.

Anticorpii IgE nu joacă un rol în intoleranțele alimentare, deși pot fi implicate și alte părți ale sistemului imunitar.

Simptomele intoleranțelor alimentare pot fi similare cu cele ale alergiilor alimentare, dar de obicei durează mai mult să apară.

Spre deosebire de o alergie, care este doar ca răspuns la o proteină, o intoleranță alimentară poate apărea din cauza proteinelor, substanțelor chimice sau a carbohidraților din alimente. De asemenea, uneori se poate datora lipsei de enzime sau permeabilității intestinale compromise.

La cei cu alergie alimentară, chiar și o cantitate mică din alimentele respective poate declanșa sistemul imunitar, provocând o reacție alergică. În cazul intoleranțelor alimentare, o persoană poate mânca de obicei cantități mici de alimente fără ca acestea să le afecteze.

Boala celiacă este o excepție, deoarece chiar și o cantitate mică de gluten poate provoca o reacție la cei cu această afecțiune. Există o implicare a sistemului imunitar în boala celiacă, dar medicii o consideră o afecțiune autoimună, nu o alergie.

De obicei, adulții nu își pierd alergiile, dar copiii o fac uneori. Aceștia sunt mai predispuși să depășească alergiile la lapte, ouă și soia decât la arahide, pește și creveți.

Petrut Mazilu

Foto: pixabay