Gastrita – complicaţii ce apar dacă nu este tratată
Gastrita repezintă un grup de afecţiuni inflamatorii ale mucoasei gastrice, afecţiuni care pot fi simptomatice sau asimptomatice, de etilogii variate.
21 Decembrie 2016, 10:47
Cauzele apariţiei gastritei, tratamentul acesteia, dar şi complicaţiile pe care le poate da o gastrită netratată sunt precizate, în cadrul interviului, de doamna dr. Gabriela Cherana, medic specialist gastroenterologie.
Gastrita este determinată de agenţi infecţioşi (bacterii, virusuri, fungi, paraziţi), agenţi medicamentoşi (aspirina, antiinflamatoarele nesteroidiene), condiţii asociate (alcoolul, fumatul, ciroza hepatică, boala cronică de rinichi, stomacul operat).
Dintre agenţii infecţioşi cel mai frecvent se întâlneşte infecţia cu bacteria Helicobacter pylori, care se află la nivelul mucoasei gastrice.
Din ce cauză mucoasa gastrică se inflamează?
Factorii care favorizează inflamarea mucoasei gastrice sunt foarte diverşi. În primul rând, apare din cauza dezechilibrului dintre factorii de agresiune şi factorii de apărare. Factorii de agresiune sunt factorii de mediu şi aici intră: fumatul, alcoolul, anumite ceiauri ce conţin cofeină (ceai verde, ceai negru), băuturile carbogazoase.
Crudităţile, de asemenea, induc o stare de hiperaciditate şi favorizează instalarea gastritelor. Alţi factori de agresiune sunt acidul clorhidric şi pepsina ce se află în sucul gastric. Factorii de apărare ai mucoasei gastrice sunt reprezentaţi de integritatea mucoasei gastrice, stratul de mucus ce apară mucoasa gastrică şi fluxul sanguin ce o străbate.
Dar stresul?
Stresul este un cuvânt care se uzitează mult prea mult în ultimul timp. Din punct de vedere medical, stresul implică cu totul şi cu totul alte caracteristici decât ceea ce crede pacientul, în general. Există gastrita de stres, într-adevăr, dar gastrita de stres apare în situaţii speciale (traumatisme majore, intervenţii chirurgicale mari, arsurile care afectează mai mult de 30% din suprafaţa corpului) şi este caracterizată prin gastrita acuta hemoragică.
Aceasta este gastrita de stres în gastroenterologie, o formă severă de gastrită.
Cum se manifestă gastrita? Ce simptome apar?
Gastrita, de cele mai multe ori, este asimptomatică, nu are absolut niciun simptom. Alteori pot exista balonările, durerile de stomac, senzaţie de saţietate precoce după masă.
Senzaţia de arsură la stomac este un simptom al gastritei?
Pirozisul de fapt reprezintă această arsură. De cele mai multe ori este cantonat retrosternal şi reprezintă un fenomen de reflux al acidităţii gastrice. Da, poate fi un semn de gastrită, pentru că el arată că la nivelul stomacului există hiperaciditate, iar mişcările de reflux angrenează bolusul hyperacid spre esofag şi dă această senzaţie de pirozis, de arsură, dar de cele mai multe ori este un simptom caracteristic bolii de reflux.
În urma căror investigaţii se pune diagnosticul de gastrită?
Diagnosticul de gastrită se poate pune şi numai prin anamneză, prin ceea ce povesteşte pacientul medicului. Apoi se fac investigaţii mai amănunţite, se determina dacă există infecţie cu Helicobacter pylori, în primul rând, şi se poate efectua endoscopie digestivă superioară.
Cum se tratează gastrita?
Tratamentul constă, în primul rând, într-un tratament dietetic. Pacientul trebuie să înţeleagă factorii care au dus la apariţia gastritei şi să elimine din alimentaţie alimentele nocive, cum ar fi:cafeaua (mai ales pe stomacul gol) sau ceaiurile care conţin cofeină, băuturile carbogazoase, crudităţile, condimentele. Fumatul trebuie întrerupt. Aceste măsuri sunt necesare o perioadă de timp, pentru a da posibilitatea mucoasei gastrice să se refacă. Tratamentul medicamentos constă în inhibarea acidităţii gastrice ce ajută refacerea mucosei, iar tratamentul antiinfecţios se aplică în situaţia în care se constată prezenţa bacteriei Helicobater pyloris sau a altor agenţi patogeni.
Pe ce perioadă se urmează tratamentul?
Tratamentul, în principiu, este pe o perioadă determinată, însă avem şi pacienţi care sunt în tratament cronic, pentru controlul simptomelor, de ani de zile.
Ce se întâmplă dacă nu se tratează gastrita? Ce complicaţii dă?
Dacă gastrita nu este tratată poate evolua dintr-o gastrită acută, în prima fază, într-o gastrită cronică. Gastrita cronică poate îmbraca mult mai multe forme: de la o simplă inflamare a mucoasei gastrice, pot apare papule, eroziuni, se poate transforma într-o gastrită hemoragică, adică o gastrită în care mucoasa gastrică sângerează. De obicei, gastrita hemoragică este apanajul pacienţilor care sunt consumatori cronici de antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). Mai departe gastrita se poate tranforma în ulcer gastric, care este o patalogie de care gastroenterologii au mare grijă, pentru că ulcerul gastric are o rată mult mai mare de transformare malignă. O gastrită cu Helicobacter pylori, în care nu a fost diagnosticat multă vreme agentul patogen, poate duce la dezvoltarea unui ulcer duodenal – 98% dintre ulcerele duodenale sunt ulcere determinate de Helicobacter pylori. Se poate ajunge la perforaţii gastrice, perforaţii ale peretelui duodenal cu alte complicaţii. Helicobacter pylori, dacă nu este diagnosticat la timp, în decurs de 20 de ani poate şi el însuşi determina cancerul gastric sau limfom malign.
Gastrita poate fi prevenită? Cum anume?
Gastrita poate fi prevenită printr-un ritm de viaţă corect, asta însemnând să păstrăm o ritmicitate a meselor – 3 mese principale şi 2 gustări pe zi -, să evităm acele alimente care simţim că nu ne fac bine (când apare o balonare am putea identifica deja un aliment pe care nu-l tolerăm). Fumatul este foarte important, trebuie întrerupt, deoarece este un important factor de declanşare şi întreţinere a gastritei, la fel şi consumul de cafea şi ceai negru, mai ales pe stomacul gol. Astfel, se poate preveni gastrita fiind mai atenţi cu corpul nostru şi încercând să evităm aceşti factori care ne fac rău.
Pe lângă ritmicitatea meselor, este foarte important să avem şi o anumită igienă a meselor, în primul rând spălatul mâinilor. Mâinile reprezintă un vector important de transmitere a agenţilor patogeni, chiar şi pentru Helicobacter pylori. Apoi, trebuie să avem linişte în timpul mesei, să putem mesteca cum trebuie (digestia începe de la nivelul gurii, este foarte important acest moment). După ce mestecăm alimentele, ele ajung în stomac unde urmează o altă fază mecanică a digestiei.
Este foarte important să avem răbdare, să mestecăm foarte bine alimentele, să măncăm rar, să nu ne grăbim, să stăm jos la masă. Nu mâncatul pe fugă, în picioare, şi repede!
