Intensitatea sunetului: cum faci corect calculele de nivel

Acești trei parametri fac posibilă definirea mediilor sonore care ne înconjoară și stabilirea unor carte de siguranță și praguri de toleranță la zgomot. Cu toții trăim în medii mai mult sau mai puțin zgomotoase, care uneori ne pot afecta calitatea vieții.
Impactul zgomotului asupra bunăstării noastre este incontestabil. Ne influențează fiziologic, psihologic, mental... Insistăm din ce în ce mai mult asupra importanței protejării capitalului nostru auditiv. Deși este posibil să găsiți soluții pentru îmbunătățirea auzului, din păcate, nu există un remediu pentru surditate. Soluția de durată în prezent constă exclusiv în prevenire. Înțelegerea impactului zgomotului asupra urechii noastre și a soluțiilor care trebuie implementate este, prin urmare, o problemă cheie pentru experții în auz, cum ar fi Laboratoarele Unisson. Noile tehnologii fac acum posibil să vă echipați cu protecție auditivă eficientă și confortabilă la prețuri mici.
Deci, cum putem cuantifica zgomotele care ne înconjoară? Care este diferența dintre „decibeli” și „wați”? Când devine important să protejăm împotriva leziunilor auzului? Și ce soluții sunt disponibile în prezent pe piață?

Medii deosebit de zgomotoase
Poluarea fonică este adesea inevitabilă în oraș sau atunci când locuiți în apropierea unei gare sau a unui aeroport. De îndată ce suntem expuși la niveluri de peste 85 dB pentru o perioadă prelungită, capitalul nostru auditiv începe să scadă. Dincolo de acest nivel, devine util să te protejezi, chiar și fără disconfort auditiv (pragul de disconfort este în jur de 105 dB, iar pragul de durere în jur de 120 dB).
Puterea undelor sonore scade pe măsură ce te îndepărtezi de sursa lor. Pentru a face un calcul corect al sonorității, distanța de la receptor este un factor crucial. În funcție de amenajarea spațiului, sunetul se deplasează diferit și anumite suprafețe pot absorbi sunetul (suprafețe solide) și îl pot atenua sau, dimpotrivă, îl pot reverbera. Prin urmare, este extrem de dificil să calculăm cu exactitate nivelul de intensitate acustică din jurul nostru. Sunt disponibile aplicații pentru smartphone și permit măsurători mai mult sau mai puțin exacte și precise. Unele aplicații își încurajează, de asemenea, utilizatorii să partajeze datele colectate, pentru a le utiliza pentru a stabili hărți de zgomot ale mediului nostru. Mai eficiente și mai scumpe, doar sonometrele profesionale pot măsura dB la un anumit punct cu precizie.
Pentru a se proteja de volumele și frecvențele sonore periculoase pentru auz, primul instinct rămâne, desigur, să se țină cât mai departe de sursa zgomotului. Un al doilea reflex este să vă echipați urechile cu protecție adecvată (bandă pentru cap, dopuri pentru urechi etc.). dopuri de urechi pasive (atenuarea tuturor sunetelor primite) sau active (înregistrarea și filtrarea zgomotelor periculoase, păstrând în același timp sunetele benefice), aceste mici minuni ale tehnologiei auditive vă permit să vă protejați fără a vă izola și să ne exersați activitățile favorite fără a ne compromite capitalul auditiv. .
O percepție foarte personală
Sensibilitatea fiecăruia la zgomot este un factor determinant în clasificarea unui zgomot (enervant sau tolerabil). Originea zgomotului, cauza lui, ora din zi la care este emis... Toate acestea contribuie la judecarea subiectivă a calității unui sunet. În timp ce apreciem tot foșnetul frunzelor care se legănă în vânt sau sunetul valurilor de pe plajă, nu suportăm toate strigătele copiilor în timpul zilei sau muzica din baruri. Și asta, indiferent de volumul sunetului emis.
Acum știm că 20% din surditatea care apare la vârsta adultă ar putea fi evitată. Prin urmare, a învăța cum să te protejezi împotriva zgomotului exterior a devenit recent o problemă reală de sănătate. Laboratoarele Unisson oferă o gamă largă de protecții adaptate nevoilor și bugetelor fiecăruia. Nu ezitați să mergeți la unul dintre centrele lor pentru a efectua o evaluare și a vă ocupa de sănătatea auzului.
Înțelegeți valorile folosite
Sunetul este presiunea aerului exercitată de o sursă asupra unui receptor. Este astfel posibil să se măsoare volumul acustic creat (adică cantitatea de vibrații) prin calcularea intensității și a nivelului său de intensitate. Dar care este diferența dintre zgomot și nivelul de zgomot?
Intensitatea sunetului este măsurată în wați pe metru pătrat (sau W.m²). Urechea umană percepe sunete cu o intensitate cuprinsă între 10-12 W. mˉ² și 10 W. m². Acest interval este de fapt uriaș și constă din aproximativ 10 miliarde de unități sonore. Pentru a „simplifica” această măsurătoare și a o face mai ușor de utilizat, a fost creat un logaritm pentru a determina nivelul de intensitate. Acest logaritm este cel care determină cantitatea de decibeli emisă.
Cum evoluează nivelul intensității sunetului atunci când sursele de sunet sunt înmulțite?
Dacă intensitatea în W. m² este liniară, nivelul intensității în dB nu este. Aceasta înseamnă că putem adăuga wați pe metru pătrat, îi putem înmulți etc.... dar nu și decibelii. Deci, dacă un aspirator emite la 80 dB, două aspiratoare la 80 dB fiecare nu produc 160 dB de volum sonor, ci 83 dB. Aceasta este magia logaritmului!
Cât de tare sunt activitățile noastre zilnice?
Zgomotul este omniprezent și toată activitatea umană creează o anumită cantitate de sunet, care poate, în timp, să devină dăunătoare sănătății și mediului. Frecvența acestor zgomote este, de asemenea, importantă: ajută la determinarea dacă ne pot afecta urechea internă.
La același volum, sunetele înalte vor suna mai tare decât sunetele joase. Urechea umană tinde, de asemenea, să pună accent pe frecvențele medii. Astfel, uneori este necesar să ponderăm dB nivelurile de intensitate sonoră ale activităților noastre, să le corectăm și să ținem cont de frecvența lor de emisie. Acestea sunt măsurătorile exprimate în dB(A).
Câteva numere importante:
nivelul de intensitate a sunetului pragului de auz este puțin peste 0 dB;
sub 30 dB, urechea tinde să ignore zgomotele auzite;
o conversație „normală” este în jur de 60 dB;
peste 85 dB, există riscul de îmbătrânire prematură a sistemului auditiv;
o mașină de tuns tuns emite 90 dB;
un film prezentat în cinematograf emite în jur de 105 dB;
120 dB este pragul durerii la care riscul de surditate este crescut;
o orchestră simfonică emite un sunet în jur de 135 dB și o rachetă decolează cu peste 180 dB.
Când să vă protejați împotriva poluării fonice?
Zgomotele care ne înconjoară nu sunt neutre. Zi și noapte, o parte semnificativă a populației este expusă la niveluri de poluare fonică care au un efect dăunător asupra sănătății noastre. Surse de stres și hipertensiune arterială, poluarea fonică este cauzată în principal de transportul rutier și zgomotul din cartier.