Ce boli previne sau tratează o dietă cu spanac
Veți fi crezând, poate, că rolul spanacului este, ca în cazul celebrului personaj de desene animate, să ne dea putere și forță, fiind bogat în fier. De fapt, acesta este cel mai puțin important dintre beneficiile spanacului pentru sănătatea noastră, pentru că în compoziţia chimică a spanacului, pe lângă fier, se regăsesc metale precum sodiu, magneziu, cupu si elemente chimice precum sulful și fosforul, dar și vitamine din clasele A, B, C, E, K, PP, precum și aminoacizi importanţi pentru organism, ca arginina si lisina. Datorită acestei compoziţii, spanacul este recomandat pentru sănătatea sistemului digestiv, osos, circulator, endocrin și renal.
10 Martie 2022, 06:25
Dar să luăm pe rând câteva dintre virtuțile spanacului, ca să înțelegem de ce trebuie să-l introducem zilnic în alimentație.
1. Scade riscul de ulcer
Este un „curăţitor” al căilor digestive și un stimulator al secreţiei biliare și pancreatice, iar sărurile metalelor conţinute de celulele vegetale ale spanacului interacţionează cu enzimele din sucurile digestive. În timpul acestor reacţii se produce o variaţie a pH, adică a acidităţii în interiorul stomacului. Ca urmare a acestor fluctuaţii de aciditate, apar semnale electrice ce merg pe nervul vag, care face legătura dinte stomac și creier. Drept urmare, creierul ia o serie de „hotărâri” legate de controlul procesului digestiv. Una dintre aceste decizii este cea de a crește secreţia de mucus, care protejează stomacul de acţiunea nocivă a unor substanţe acide, inclusiv de acidul clorhidiric secretat chiar de stomac. Prin acest efect complex, consumul de spanac, chiar si în cazul celui fiert, scade riscul de ulcer stomacal. Totodată, spanacul conţine si saponină, care are efect antiulceros.
2. Previne constipația
O altă comandă pornită de la creierul nostru după ce mâncăm spanac este cea care declanșează o reglare a producţiei de pepsină, o enzimă care are rolul de a desface proteine sau alimente în proteine mai mici. Acest aspect este foarte important în cazul în care consumăm zilnic carne, care, dacă nu este digerată rapid, poate cauza probleme de tipul disconfortului sau al constipaţiei.
3. Reglează funcția hepato-biliară
O altă comandă dată de creier către sistemul digestiv al consumatorului de spanac este cea de creștere a activităţii hepatice. Ficatul primește comenzi pentru a-și accelera unele funcţii, ca urmare, va produce mai prompt secreția biliară necesară în digestia grăsimilor, eliminând stările de greaţă și unele tulburări digestive ce pot conduce la diaree.
4. Combate mahmureala
Crește dehidrogenaza (o proteină ce distruge alcoolul pătruns în sânge). Efectul este o scădere a problemelor cauzate de consumul de băuturi alcoolice. Acest lucru nu înseamnă că dacă mâncăm spanac putem bea în exces, ci doar că, dacă în dieta zilnică este prezent spanacul, nu ne mai doare capul după un păhărel de vin.
5. Conservă tinerețea organismului
Fiecare dintre noi are, pe lângă vârsta cronologică, adică numărul anilor trăiţi, și o vârstă psihologică, ce exprimă gradul de uzură a organismului. Antropologii americani au constatat astfel că în populaţiile în care se consumă zilnic salate cu verdeţuri, inclusiv spanac, vârsta biologică este mult mai tânără decât cea care numără anii trăiţi. Un studiu mai amănunţit al biochimistilor a demonstrat că spanacul este una dintre plantele capabile de a conserva tinereţea unor sistem și organe, scăzând ritmul de îmbătrânire. Nu e chiar tinerețe fără bătrânețe, dar e pe aproape...
6. Previne erodarea sistemului cardio-vascular
Vârsta noastră biologică depinde în foarte mare măsură de modul în care sunt păstrate ţesuturile responsabile de pomparea și circulaţia sângelui ce le oxigenează și hrănește. Uzura ţesutului cardiac depinde de o mulţime de factori, dintre care cel mai important este cel al bunei oxigenări si hrăniri a inimii, realizate prin vasele coronare. Cercetătorii americani au descoperit astfel că tinereţea vaselor coronare poate fi păstrată prin aportul unor aminoacizi precum lisina din frunza de spanac. S-a constatat astfel că unii izomeri și compusi asemănători lisinei, prezenţi în spanacul crud, participă la creșterea flexibilităţii pereţilor vasculari ai vaselor de sânge ce irigă inima. Primind acest oxigen rapid, si în cantităţi suficiente, ţesutul cardiac se uzează într-un ritm mai scăzut.
Un alt efect al substanţelor din spanac, care contribuie la păstrarea stării de sănătate a sistemului cardio-vascular, este cel al reglării tensiunii arteriale prin mecanisme endocrine, metabolice, dar si de reglare a vâscozităţii sângelui.
7. Reglează funcțiile glandulare
Orice organism se poate păstra tânăr o lungă perioadă de timp dacă sistemul său endocrin, adică hormonal, este reglat, iar celulele sale sunt înlocuite cu noi celule tinere. Consumul de salate verzi si mai ales de spanac oferă organismului o serie de substanţe extrem de importante în procesul de refacere a acelor celule uzate, bătrâne, incapabile de a mai produce hormoni. Asa cum arată studiile recente, cuprul (care este foarte rapid absorbit mai ales din spanac, asociat cu alimente acide), creste cu 25-30% sansele ca un ţesut glandular îmbătrânit să se refacă. Astfel, dacă mâncăm zilnic 200 g de spanac, timp de cel puţin 40 de zile, șansele reîntineririi glandei tiroide cresc cu minimum 10-15%. O dietă care să includă regulat spanacul, timp de 3 ani, poate întineri glanda tiroidă într-un mod miraculos, mai ales datorită faptului că spanacul conţine si iod, necesar fabricării tiroxinei. Dietele lungi cu spanac verde nepreparat termic cresc considerabil sansele reorganizării activităţilor majorităţii glandelor. Totodată, o cură îndelungată cu spanac verde, chiar în cantităţi de 70-80 g pe zi, poate scădea riscul de tulburări ale glandelor hipofiză, suprarenală si sexuale cu până la 40%.
8. Păstrează creierul tânăr
Sistemul nervos este cel mai expus procesului de îmbătrânire, mai ales datorită faptului că după naștere neuronii ce îmbătrânesc nu pot fi înlocuiţi cu alţii tineri, așa cum se petrece în ţesutul altor organe.
Substanţele prezente în frunza de spanac și mai ales compușii de scindare a unor aminoacizi precum arginina și lisina acţionează asupra unor celule nervoase numite celule gliale din creier și măduva spinării. Aceste substanţe, care se leagă chimic de alţi compuși prezenţi în spanac, cresc vigoarea celulelor gliale care înlocuiesc parţial funcţiile neuronilor îmbătrâniţi sau a neuronilor care mor. Ca urmare, aceste celule gliale, revigorate de substanţele prezente în spanac, păstrează o mare parte din funcţiile nervoase chiar dacă neuronii îmbătrânesc. Creierul se păstrează astfel mult mai reactiv și capabil de a controla procesele din organism și de a păstra tinereţea tuturor sistemelor și organelor.