Demult, demult tare, satul românesc cunoștea doar câteva instituții – și dați-mi voie să le zic așa, deși nu vorbim de forme administrative comparabile cu ce avem azi – dar existau câteva instituții care adunau oamenii laolaltă, pentru a discuta viitorul comunității sau a a dezbate o problemă la ordinea zilei.

Ce ți-a adus Moș Nicolae noaptea asta? Ce-ai găsit dis-de-dimineață în ghetuțe? Dulciuri și daruri minunate ori... nuielușa fermecată, care să facă peste an, din tine, omul cu bune maniere care se cuvine ca să fii?

Bună ziua om bine educat și cu alese însușiri. O zi cum este cea de azi – cu plinătatea ei de înțelesuri și de urmări în istoria unei națiuni, dar și cu sacul doldora de pilde, anecdote, mici istorii – nu poate să nu lase semne orișiunde. Chiar și-ntr-un cod de norme și de reguli de bună-cuviință.