Căpşunii au nevoie de pământ foarte fertil, îmbogăţit cu material organic (gunoi de grajd), pământ lucrat de toamna, arat adânc, sau săpat destul de adânc; odată cu săparea incorporaţi în sol şi gunoiul de grajd pentru a se amesteca bine cu solul din grădină. De exemplu dacă aveţi o suprafaţă de 10 metri pătraţi ar fi suficient 2 -3 roabe de gunoi de grajd (sau gunoi de păsări, etc). Căpşunii rezistă bine în orice zonă a ţării noastre, producţii mai mari se obţin pe terenurile însorite, cu expoziţie sudică. Căpşunul preferă solurile cu un PH uşor acid, spre neutru, între 5,5 şi 7.
Trebuie să ştiţi că, căpşunul este o plantă care va ocupa toată grădina, dacă o lăsaţi. După prima recolta, în special vara, vor apărea şi lăstarii care formează noi plante. Aceştia se vor întinde pe pământ şi vor acapara şi vechile culturi dacă nu aveţi grijă să le controlaţi extinderea. De aceea, este absolut necesar ca anual să distrugeţi lăstarii pe care nu îi doriţi ca parte din cultură.
Aveţi grijă la dăunători (în special la buruieni) şi protejaţi plantele cu un strat protector pentru a păstra umiditatea. Paiele sunt ideale pentru această operatiune.
Boala de care trebuie să vă feriţi şi care atacă masiv capşunul în timpul înfloritului este putregaiul cenuşiu. Primele semne de atac apar sub forma unor pete brune care se dezvoltă destul de rapid pe organele atacate.
Putregaiul atacă în special florile şi fructele, mai ales pe vreme umedă, şi poate distruge până la 80% din recoltă. Cu toate că infecţia masivă are loc în perioada înfloritului, boala produce pagube însemnate şi fructelor care, odată atacate, se brunifică, putrezesc şi, ca urmare, nu mai sunt comestibile.
Culegerea căpşunilor se va face imediat după ce acestea s-au copt. Dacă le veţi lăsa prea mult timp în soare, acestea îşi vor pierde din savoare şi chiar se vor strica.