-

Oițele bârsane ale baciului Ion Istrate sunt... năzdrăvane. Dar nici păstorul lor nu-i om obișnuit. Află ce se întâmplă la stâna pitorească din Țara Bârsei, unde legenda devine realitate.

Un adevărat blestem, cel al secetei, loveşte tot mai crunt, de la zi la zi, o mare parte din zona de podiş a judeţului Suceava. Fântâni care au secat, oameni care cară apă cu butoaiele din râuri, şi ele la cote minime, aproape de cele istorice, păşuni pârjolite, aceasta este imaginea de coşmar din satele sucevene.

I-a făcut cojoc nepotului lui Arghezi. Și lui Ceaușescu. Și părintelui Arsenie Boca. Și e fiul aceluia despre care se spune că i-ar fi făcut cojocul Regelui Mihai, iar regele nu l-a uitat, căci a venit să întrebe de el, când s-a întors în țară. Le-a spus așa sătenilor adunați în biserica din Drăguș: „Eu cunosc pe cineva de-aici de la voi, Dumitru Sofonea, de mi-a făcut cojocul...” Tată și fiu, un singur nume: Dumitru Sofonea. Și-o singură poreclă: Trașu. Și-un destin asemenea: cel de meșter cu mâini de aur. În zilele noastre, Dumitru Sofonea „cel tânăr” (la aproape 80 de ani, azi), a fost declarat... „tezaur uman viu”, parte a patrimoniului imaterial UNESCO.

Iarna s-a lăsat “cum se cuvine” peste defileul Lăpuşului, ca şi peste întreg Maramureşul. Sunt ultimele zile ale Postului cel Mare acum, dar nu mai e mult până la Sărbătorile iernii.

5 ianuarie - postul Bobotezei. 6 ianuarie - Boboteaza (sau Botezul Domnului). 7 ianuarie - Sfântul Ioan Botezătorul. Cele trei zile din debutul lunii ianuarie fac trimitere, fiecare în parte, la un râu sacru din tradiția ortodoxă: Iordanul, cel în care Sfântul Ioan l-a botezat pe Hristos.

Un studiu realizat de un grup de studenţi sprijinit în cadrul unui proiect de Guvernul României arată că în ţară sunt 126 de sate „fantomă”, care s-au depopulat masiv, în unele cazuri până la ultimul locuitor, dar care continuă să figureze oficial ca sate, fiind înscrise în registrele de evidenţă ale populaţiei şi având coduri poştale.

Miercuri, 06 Septembrie 2017 21:59

Viflaimul, obiceiul interzis

Vişeul de Sus, Ieudul şi Sighetul Marmaţiei, Baia Mare şi valea Cosăului, ori a Izei, ori a Marei – Maramureşul întreg, dacă e să dăm crezare veştilor ce ne vin dintr-acolo – se află în aceste zile sub semnul Viflaimului.

Între misterele care învăluie existența lui Eminescu, se află și acesta, despre care însă nu se face prea adesea citire: Poetul a fost tentat de câteva ori, în scurta și intensa lui viață, să se călugărească. Existau semne, premise, contexte care ar fi făcut posibil un atare destin. Și, totuși, asta nu s-a întâmplat. De ce nu s-a călugărit Eminescu?

Dintre toate grupurile etnice “de neam german” - saşi, şvabi, ţipţeri, landleri şi germani -, ne-a atras atenţia cel al landlerilor, poate şi pentru că saga lor nu a fost una a “emigrării”, ci, în termenii fixaţi de hrisoave, una a “transmigrării”. Apoi, pentru că, deşi “colonia” lor se află în acelaşi areal cu al satelor săseşti, ei au reuşit să-şi păstreze dialectul şi identitatea, în ultimele trei secole, adunaţi în trei sate compacte (pe care doar trecătorul neştiutor de istorii locale le confundă cu cele ale saşilor).

Publicat în Romania misterioasa

Articolul de față nu e chiar despre România misterioasă, ci despre un cântec al lui Johnny Hallyday, uriașul blond al muzicii franceze, care, s-ar părea, în urmă cu vreo jumătate de secol fusese răvășit de destinul emigranților români și de folclorul lor. S-o fi întâmplat, probabil, ca acela pe care l-a întâlnit el în anii aceia să fi fost moroșan și să fi fredonat o melodie a celebrilor frați Petreuș...

Pagina 11 din 15
Save
Cookies - preferințele utilizatorului
Folosim cookie-uri pentru a vă asigura că veți obține cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Dacă refuzați utilizarea cookie-urilor, este posibil ca acest site să nu funcționeze conform așteptărilor.
Accept
Nu accept
Află mai multe
Functional
Instrumente utilizate pentru a vă oferi mai multe funcții atunci când navigați pe site, acestea pot include partajarea socială.
PHP.net
Accept
Nu accept
Marketing
Set de tehnici care au ca obiect strategia comercială și în special studiul pieței.
Facebook
Accept
Nu accept
Vot
Vot
Accept
Nu accept