Brașoveanul Nicolae Moldovan a investit 1,15 milioane de euro într-o plantație de afini în comuna Recea care se întinde pe o suprafață de 20 de hectare. Investiția a cuprins împrejmuirea terenului, achiziționarea arbuștilor din pepinieră autorizată, sistemul de irigație ce acoperă întreaga suprafață cultivată, amenajarea drumurilor tehnologice, alimentare cu energie electrică din rețeaua națională și construirea unei clădiri administrative.

Emanuel Dobrinoiu, 32 de ani, care a lucrat în domeniul construcţiilor de aeronave, a renunţat să mai caute un job şi a decis să se întoarcă la livezile de meri din judeţul Dâmboviţa printre care a copilărit pentru a dezvolta propria afacere cu sucuri de mere.

Pe vremuri, Mangaliţa era specia de porc pe care o găseai în aproape orice gospodărie din Transilvania. Redescoperită, în ultimul deceniu, rasa Mangalița recâștigă teren în fermele specializate.

Culturile de afin sunt o raritate în nord-vestul României unde tradiționale sunt plantațiile de meri, peri, pruni, caiși și piersici, însă există agricultori dispuși să investească în culturi noi și să amenajeze terenuri nefolosite pentru a scoate un minim de profit.

Șofranul (Crocus stativus) a fost şi rămâne cel mai scump condiment din lume, considerat "aurul roşu" al gastronomiei, a cărui aromă, chiar şi în cantităţi infime, schimbă complet gustul unui preparat culinar.

Cultivarea plantelor medicinale se numără printre cele mai profitabile afaceri din sectorul agriculturii ecologice. În România ultimilor ani, tot mai multe sunt exemplele de reușită în rândul acelora care au ales ca activitate cultivarea plantelor medicinale. Iată trei povești de succes care v-ar putea convinge să faceți și dv. această alegere:

Dacă vrei să cumperi „brânză medicinală”, atunci trebuie să te înscrii pe lista de așteptare. Obținută din laptele caprelor hrănite cu plante medicinale specifice solurilor sulfuroase și sărăturoase, acest produs alimentar și-a căpătat deja notorietatea.

Nu mai este nici o surpriză pentru nimeni să audă fermieri care se declară descurajaţi şi gata să renunţe la o astfel de activitate economică, pentru că profitul obţinut e mic sau lipseşte de tot. Este însă neobişnuit să auzi de cineva care are curajul să se apuce în zilele noastre de asemenea afacere şi care, pe lângă a face profit din ea, se gândeşte şi cum să aducă şi celor din jur un sprijin pentru sănătate. O astfel de idee pune în practică de trei ani câmpulungeanul Ioan Alboi Şandru: o fermă de capre.

Să fie alb, să fie negru..? Două legume foarte cunoscute nouă îşi schimbă culoarea! Nu, nu e nimic în neregulă, chiar există! Vânăta se face albă, iar roşia se face neagră. Cum este posibilă această transformare? Haideţi să vedem!

Vânăta albă este rezultatul muncii unui cercetător roman, Dr. Mihai Tudor, de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare Vidra, care, în decursul a câţiva ani de zile, a reuşit să schimbe culoarea vinetei obişnuite, rezultând una albă ca laptele.

Poate părea ciudat sau surprinzător că odinioară roșia nu arăta la fel ca astăzi. Nu era atît de mare și atât de cărnoasă. Roșiile erau mici, goale, dure și apoase, după cum scria Livingston.