Materialul genetic al Bărbatului din Kennewick, conservat în condiţii de slabă calitate, pare să încline balanţa în favoarea oamenilor de ştiinţă care afirmau că acesta ar fi mai apropiat de cel al amerindienilor.
Studiile iniţiale au scos la iveală faptul că Bărbatul de Kennewick s-ar fi asemănat populaţiei din Japonia, Peloponez sau chiar din Europa. Acestea au făcut ca cererea amerindienilor de a obţine scheletul să fie respinsă.
O analiză craniană realizată la scurt timp după descoperirea oaselor a sugerat că scheletul art fi provenit de la un european, dar celedatările ulterioare ale oaselor, bazate pe carbon radioactiv, au scos la iveală faptul că scheletul ar fi fost vechi de 8.000-9.000 de ani, deci Bărbatul din Kennewick ar fi trăit cu mult timp înainte ca Europenii să se stabilească în America.
Aceste descoperiri au dus la apariţia unui lupte la nivel legal asupra rămăşiţelor omeneşti. Triburile care locuiau în regiunea unde a fost găsit Bărbatul de Kennewick au cerut ca scheletul să le fie dat pentru a putea fi înmormântat după obiceiurile amerindienilor.
Autorităţile americane, care s-au aflat în locul unde a fost descoperit scheletul, erau pregătite să le ofere rămăşiţele omeneşti. Un proces a fost intentat însă de opt oameni de ştiinţă care puneau la îndoială originile Bărbatului din Kennewick.
Citeste continuarea pe rador.ro