În Danemarca, la Oksbøl, se va deschide Muzeul Refugiaţilor

Cu ajutorul unor ecrane mari amplasate în interiorul său, muzeul spune povestea imigranţilor din Iran, Liban, Ungaria, Vietnam şi alte ţări, care au fugit din patrie şi şi-au găsit refugiu în Danemarca, poveşti narate chiar de protagoniştii acestora.
Directorul muzeului Claus Kjeld Jensen explică: "Astăzi, în întreaga lume se aude vorbindu-se de refugiaţi, se aude vorbindu-se de numere fără chip sau, uneori, de un număr înfricoşător de mare de oameni care sosesc în ţara noastră. Ceea ce vrem să arătăm noi este că în spatele acestor cifre noi se află oameni adevăraţi".
La inaugurarea a muzeului a participat regina Margrethe a Danemarcei şi vicecancelarul german şi ministrul Economiei, Robert Habeck.
Cu un cost de 16 milioane de euro şi proiectat de arhitectul Bjarke Ingels, muzeul "Flugt", care a a fost finanţat din donaţii private şi de guvernul german, se va deschide publicului pe 29 iunie. Muzeul este format dintr-o clădire modernă, curbilinie, din lemn şi sticlă, care leagă două structuri vechi din cărămidă, care în trecut adăposteau spitalele postbelice. În afara muzeului, o potecă conduce vizitatorii pe lângă o serie de plăci care descriu soarta germanilor care au căutat refugiu în tabăra, numită Oksboellejren, între 1945 şi 1949.
Cei mai mulţi dintre ei s-au stabilit în cele din urmă în Germania de Vest, însă cei care au murit aici au fost înmormantaţi într-un cimitir din tabără.
În trecut, Danemarca a fost un refugiu pentru refugiaţi. Din cei 5,8 milioane de locuitori ai Danemarcei, peste 650.000 sunt imigranţi, în timp ce 208.000 sunt enumeraţi în statisticile statului drept descendenţi ai imigranţilor.
Cu toate acestea, în ultimii ani, guvernele daneze, confruntându-se cu un fenomen migratoriu în continuă creştere, au încercat să limiteze numărul noilor sosiţi.
Aflată între Germania şi Suedia, Danemarca a primit doar o mică parte din cele peste un milion de persoane care au sosit din Africa şi Orientul Mijlociu în 2015, anul crizei migraţiei. Peste 11.500 de persoane au solicitat azil în Danemarca, în timp ce 1,1 milioane au făcut acest lucru în Germania şi 163.000 în Suedia.
În 2016, a fost adoptată o lege care permite autorităţilor să "sechestreze" bijuterii şi alte bunuri de la refugiaţi pentru a ajuta la finanţarea locuinţelor şi a altor servicii. În practică, legea a fost aplicată doar de câteva ori. De asemenea, Danemarca a revocat permisele de şedere unor refugiaţi sirieni, declarând părţi din Siria (de unde proveneau aceşti refugiaţi) ca fiind "sigure" şi s-a "jucat" cu ideea deschiderii "lagărelor" pentru solicitanţii de azil în Rwanda. Numai că până acum nu s-a făcut nimic, tot din cauza controverselor izbucnite în patrie, iar premierul Mette Frederiksen a făcut un mic pas înapoi. În realitate, Danemarca nu a încheiat încă un acord de trimitere a solicitanţilor de azil în Rwanda.
Cu toate acestea, Marea Britanie, care avea planuri similare, a fost nevoită să-şi anuleze primul zbor de solicitanţi de azil, în urma intervenţiei Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a invocat "un risc real de prejudiciu ireversibil".
Potrivit statisticilor oficiale, în acest an, în Danemarca au solicitat azil 2.717 de persoane.