-

În Danemarca, la Oksbøl, se va deschide Muzeul Refugiaţilor

Un muzeu care spune povestea a generaţii întregi de refugiaţi. "Flugt" - care în daneză înseamnă "evadare" - este Muzeul Refugiaţilor din Danemarca, construit pe locul vechii tabere de refugiaţi din Oksbøl, o localitate din sud-vestul Danemarcei care a găzduit până la 100.000 de refugiaţi germani în anii de după cel de-al Doilea Război Mondial a fost prezentat sâmbătă.

Cu ajutorul unor ecrane mari amplasate în interiorul său, muzeul spune povestea imigranţilor din Iran, Liban, Ungaria, Vietnam şi alte ţări, care au fugit din patrie şi şi-au găsit refugiu în Danemarca, poveşti narate chiar de protagoniştii acestora.
Directorul muzeului Claus Kjeld Jensen explică: "Astăzi, în întreaga lume se aude vorbindu-se de refugiaţi, se aude vorbindu-se de numere fără chip sau, uneori, de un număr înfricoşător de mare de oameni care sosesc în ţara noastră. Ceea ce vrem să arătăm noi este că în spatele acestor cifre noi se află oameni adevăraţi".
La inaugurarea a muzeului a participat regina Margrethe a Danemarcei şi vicecancelarul german şi ministrul Economiei, Robert Habeck.
Cu un cost de 16 milioane de euro şi proiectat de arhitectul Bjarke Ingels, muzeul "Flugt", care a a fost finanţat din donaţii private şi de guvernul german, se va deschide publicului pe 29 iunie. Muzeul este format dintr-o clădire modernă, curbilinie, din lemn şi sticlă, care leagă două structuri vechi din cărămidă, care în trecut adăposteau spitalele postbelice. În afara muzeului, o potecă conduce vizitatorii pe lângă o serie de plăci care descriu soarta germanilor care au căutat refugiu în tabăra, numită Oksboellejren, între 1945 şi 1949.
Cei mai mulţi dintre ei s-au stabilit în cele din urmă în Germania de Vest, însă cei care au murit aici au fost înmormantaţi într-un cimitir din tabără.
În trecut, Danemarca a fost un refugiu pentru refugiaţi. Din cei 5,8 milioane de locuitori ai Danemarcei, peste 650.000 sunt imigranţi, în timp ce 208.000 sunt enumeraţi în statisticile statului drept descendenţi ai imigranţilor.
Cu toate acestea, în ultimii ani, guvernele daneze, confruntându-se cu un fenomen migratoriu în continuă creştere, au încercat să limiteze numărul noilor sosiţi.
Aflată între Germania şi Suedia, Danemarca a primit doar o mică parte din cele peste un milion de persoane care au sosit din Africa şi Orientul Mijlociu în 2015, anul crizei migraţiei. Peste 11.500 de persoane au solicitat azil în Danemarca, în timp ce 1,1 milioane au făcut acest lucru în Germania şi 163.000 în Suedia.
În 2016, a fost adoptată o lege care permite autorităţilor să "sechestreze" bijuterii şi alte bunuri de la refugiaţi pentru a ajuta la finanţarea locuinţelor şi a altor servicii. În practică, legea a fost aplicată doar de câteva ori. De asemenea, Danemarca a revocat permisele de şedere unor refugiaţi sirieni, declarând părţi din Siria (de unde proveneau aceşti refugiaţi) ca fiind "sigure" şi s-a "jucat" cu ideea deschiderii "lagărelor" pentru solicitanţii de azil în Rwanda. Numai că până acum nu s-a făcut nimic, tot din cauza controverselor izbucnite în patrie, iar premierul Mette Frederiksen a făcut un mic pas înapoi. În realitate, Danemarca nu a încheiat încă un acord de trimitere a solicitanţilor de azil în Rwanda.
Cu toate acestea, Marea Britanie, care avea planuri similare, a fost nevoită să-şi anuleze primul zbor de solicitanţi de azil, în urma intervenţiei Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a invocat "un risc real de prejudiciu ireversibil".
Potrivit statisticilor oficiale, în acest an, în Danemarca au solicitat azil 2.717 de persoane. 

Save
Cookies - preferințele utilizatorului
Folosim cookie-uri pentru a vă asigura că veți obține cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Dacă refuzați utilizarea cookie-urilor, este posibil ca acest site să nu funcționeze conform așteptărilor.
Accept
Nu accept
Află mai multe
Functional
Instrumente utilizate pentru a vă oferi mai multe funcții atunci când navigați pe site, acestea pot include partajarea socială.
PHP.net
Accept
Nu accept
Marketing
Set de tehnici care au ca obiect strategia comercială și în special studiul pieței.
Facebook
Accept
Nu accept
Vot
Vot
Accept
Nu accept