-

A fost efectuat primul recensământ pentru urs făcut în baza amprentei genetice în Munții Făgăraș

Fundația Conservation Carpathia a definitivat primul recensământ pentru urs făcut în baza amprentei genetice în Munții Făgăraș, iar rezultate arată o densitate diferită de urși față de recensămintele clasice făcute de autorități.

În același timp, datele studiului pot indica ce ar putea face autoritățile pentru a reduce conflictele dintre urs și comunitățile locale. Deși recensământul a fost făcut doar în zona munților Făgăraș, rezultatele arată că principala cauză a acestor conflicte nu este numărul mare de urși ci un context care determină anumite exemplare să devină urși-problemă. 

Pentru a înțelege diferența dintre un recensământ clasic, care ia în calcul urmele lăsate de urși pe pământ și cel făcut în baza probelor genetice culese, au fost căutate probe (urme versus păr și excremente) pe traseele montane care pornesc din apropierea localității Rucăr, județul Argeș.

Este o zonă situată la baza Pietrei Craiului, un culoar bătut de urși în drumurile lor de la Vest la Est sau de la Nord la Sud. În vale se vede cât de risipită e comunitatea locală și cum granița dintre sat și pădure este aproape inexistentă.

Pe văi, la mare distanță de sat apare câte o pensiune, o fermă sau câte un sălaș în care, pe vremuri, oamenii stăteau pe timp de coasă. Urcând, vedem de pe culme o parte din zona din care au fost adunate probele, în total 1200 de kilometri pătrați.

Barbara Promberger, director executiv Conservation Carpathia, spune că un astfel de studiu nu poate fi făcut pe un teritoriu mic și nici pe județe, ci pe zone extinse, alese bine, pentru a avea rezultate cât mai aproape de realitate.
"Dacă am face studiul pe o suprafață mică acesta ar fi irelevant pentru că nu am găsi suficiente probe pentru a ne da seama care sunt urșii din zonă și care sunt cei care doar tranzitează. Pentru acest studiu costurile sunt cuprinse între 12 și 15 mii de euro pe suta de kilometri pătrați".

Studiul a început în 2017 și au fost recoltate peste 1400 de probe, în speță păr, excremente, uneori salivă sau sânge însă mai puțin. În urma acestor probe genetice, în laborator afli identitatea fiecărui urs în parte și așa reușești să nu amesteci probele, cum este în cazul recensămintelor clasice pe bază de urme lăsate pe pământ. Așa reușești să afli traseul unui urs precum si sexul său.

"Ursul are deplasări uriașe, peste 100-200 de kilometri pe sezon. Zona de 1200 de kilometri pătrați cuprinde 8 fonduri cinegetice, unele deținute de noi", a declarat Biologul Ruben Iosif, coordonatorul recensământului.

În urma analizelor de laborator și a algoritmilor specifici a rezultat o densitate a exemplarelor de 17 până la 18 urși pe suta de kilometri pătrați, mai puțin decât se aproxima prin recensămintele făcute de auitorități în baza urmelor, cele care indicau o densitate de 21 de urși pe suta de kilometri pătrați. 

"Este o densitate bună caracteristică populațiilor conectate, populații viabile pe termen lungcare au încă spațiu pentru a se deplasa. Pentru a compara, în SUA, în Alberta, densitateaeste asemănătoare, în Slovenia densitatea era dublă: 40 de exemplare pe 100 de kilometri pătrați. Dacă vorbim de Sudul Europei sau Caucaz, acolo densitățile sunt de 3 ori mai mici. Pe de altă parte studiul arată și un dezechilibru: 60 la sută femele și 40 la sută masculi", mai spune Ruben Iosif.

"Este o dovadă a faptului că în trecut s-a făcut vânătoare la trofeu. Acesta este efectul. În timp sperăm să se echilibreze, iar când vom repeta studiul vom vedea, spune Barbara Promberger.

Același recensământ pe amprentă genetică arată și harta deplasării urșilor pentru că poți avea probe de la același urs în mai multe zone. Cea mai mare deplasare arată că un anumit urs a bătut 30 de kilometri în căutarea hranei.

Asta pe hartă. Calculat la sol, această distanță e mult mai mare.În total au fost identificați 283 de urși iar probele arătau că doar 21 dintre ei se apropiau de comunități, din care o mică parte sunt cei oportuniști, adică intră în conflict cu omul.

Cu alte cuvinte rezultatul studiului arată că nu numărul mare de urși este cauza conflictelor ci alte probleme, probleme care schimbă comportamentul urșilor. Mai întâi schimbările climatice. Deși noi nu le simțim atât de tare, pădurea le simte, astfel că fagii nu mai au rod la unu sau 2 ani ci la 3 sau 4. În anii cu jir mult conflictele cu oamenii scad.

Pe de altă parte, însă, există și greșeli umane care determină schimbarea comportamentului urșilor astfel că ei se apropie de comunitate. Spre exemplu carcasele animalelor moarte sunt aruncate în pădure, aproape de sat, pentru că incinerarea costă. Iar ursul se obișnuiește să caute această hrană ușoară. O altă cauză o reprezintă intrarea adânc în habitatul urșilor pentru că vedem pensiuni sau case de vacanță construite adânc pe văile înguste de munte. Gunoaiele ținute la marginea localității, în containere ușor de deschis.

Stâna lipsită de paza câinilor tradiționali, cum este Mioriticul sau Negru Corb, o soluție pe care tot mai mulți crescători de animale o adoptă

Soluțiile pleacă tocmai de la această probleme, iar pe unele le pune în practică fundația Conservation Carpathia prin diverse donații sau programe: garduri electrificate, câini ciobănești românești omologați, containere speciale pentru deșeuri iar recent fundația și-a făcut propria fermă pentru a dona fermierilor păgubiți animale.

Însă, dincolo de aceste măsuri, fundația a făcut parte și din prima echipă de intervenție care a eliminat un urs-problemă conform legislației recente care permite pânda și împușcarea urșilor-problemă în intravilan.

Deși activiști de mediu, reprezentanții fundației spun că această ultimă soluție trebuie aplicată unde este cazul pentru că eliminarea conflictelor este o măsură de conservarea celorlalte exemplare, cele care nu se apropie de comunități.

Toate aceste concluzii și recomandări, inclusiv cele care provin din executarea în teren a recensământului, au fost trimise și către ministerul mediului, cel care dorește să facă un astfel de recensământ la nivel național, cel care ar putea învăța din experiența fundației, dar de unde nu s-a întors decât tăcere, aflam de la Radio Romania Actualitati.

Foto: pixabay

Articole înrudite