Astfel, 85% dintre deşeurile descoperite pe plajele cele mai aglomerate din judeţul Constanţa sunt din plastic, restul reprezentând deşeuri din metal, sticlă/ceramică, cauciuc, hârtie/carton, textile şi lemn procesat, iar cantităţile sunt în creştere, de la an la an, conform analizei Clean Recycle, citate de Agerpres.
O mare parte dintre deşeurile care nu sunt colectate selectiv în pubelele speciale ajung în apa Mării Negre. Plasticul predomină şi în ceea ce priveşte cantitatea de deşeuri plutitoare descoperite în apă, într-o proporţie de 89%, potrivit datelor publice citate de companie.
Cele mai multe deşeuri din plastic descoperite de autorităţi atât pe plajă, cât şi în apă, au fost PET-uri, pungi, saci, linoleum, găleţi şi bidoane.
În acest context, recomandarea specialiştilor pentru turişti este ca, atunci când merg pe plajă, să aibă cu ei saci în care să adune deşeurile, pe care mai apoi să le ducă la locurile speciale de colectare, minimizând astfel cantitatea de deşeuri de ambalaje sau de altă natură pe plaje.
Pentru atingerea obiectivelor de reciclare, pe care România le-a ratat până în prezent, trebuie crescută cantitatea deşeurilor colectate selectiv. Ţara are în prezent o rată de reciclare de sub 50%, potrivit Eurostat. Din 2023, ţintele cresc la 65%, iar din 2025 la 70%.
În acest sens, infrastructura de colectare trebuie îmbunătăţită la nivelul întregii ţări şi, de asemenea, sunt necesare campanii intense de conştientizare şi informare, apreciază Clean Recycle.
Ambalajele din plastic au atins în 2019 un volum total de 15,4 milioane de tone, fiind al doilea cel mai important material de ambalaje din UE. Cifra este în creştere cu 26,4% comparativ cu anul 2009, potrivit barometrului Eurostat.
Foto: pixabay