O nouă specie de ţestoasă fosilă a fost descoperită pe teritoriul Geoparcului Ţara Haţegului
Valea Dinozaurilor din Geoparcul Internaţional UNESCO Ţara Haţegului oferă noi informaţii despre diversitatea vieţii, de acum 70 de milioane de ani, de pe fosta Insulă a Haţegului.
02 Martie 2022, 11:41
Aici, paleontologii au descoperit o nouă specie de broască ţestoasă, contemporană cu dinozaurii pitici din Transilvania. Din echipa de cercetare face parte şi un reprezentant al Universităţii din Bucureşti, conform Agerpres.
Descoperirea a fost publicată recent în Journal of Systematic Palaeontology, iar studiile au fost realizate de o echipă internaţională alcătuită din Felix J. Augustin şi Andreas T. Matzke de la Universitatea Tubingen (Germania), Zoltan Csiki-Sava de la Universitatea din Bucureşti (România), Gabor Botfalvai de la Muzeul de Istorie Naturală şi Universitatea Eotvos Lorand - Budapesta (Ungaria) şi Marton Rabi de la Universitatea din Halle-Wittenberg (Germania).
Paleontologii au denumit noua descoperire Dortoka vremiri, în onoarea celebrului paleontolog român Matyas Vremir, decedat în iulie 2020.
Matyas Vremir a avut o contribuţie importantă la studiul fosilelor de vertebrate descoperite pe teritoriul României, inclusiv în zona Haţegului, şi a fost primul care a semnalat aici existenţa ţestoaselor de tipul Dortoka în perioada Cretacicului Târziu.
Specia nou descoperită face parte dintr-o familie mai mare de broaşte ţestoase specifice mai mult emisferei sudice. Fosilele celei mai apropiate dintre rudele sale datează de acum circa 57 de milioane de ani şi au fost identificate în nord vestul României.
Astfel, această nouă descoperire oferă o perspectivă importantă asupra identităţii supravieţuitorilor extincţiilor în masă, de la sfârşitul Cretacicului, care a dus la dispariţia dinozaurilor.
Exemplarul fosilizat studiat este foarte bine conservat şi oferă o mulţime de detalii referitoare la această specie de broască ţestoasă. Carapacea descoperită este aproape completă, are aproximativ 19 cm lungime şi o formă ovală. Plastronul (abdomenul) s-a păstrat în întregime, având o lungime de 15,5 cm.
Ambele, carapacea şi plastronul, prezintă ornamente caracteristice genului de ţestoase Dortoka şi sunt mai subţiri decât cele ale contemporanelor lor, broaştele ţestoase Kallokibotion, care erau de talie semnificativ mai mare.
În plus faţă de Kallokibotion, care prefera mediul terestru, Dortoka era adaptată mediului acvatic, preferând apele dulci.
Cercetătorii iau în calcul ipoteza că acest fapt ar putea fi posibil pentru că lanţurile trofice acvatice se bazează în mare măsură pe material organic în descompunere care poate fi disponibil şi în condiţii de mediu extreme, când lanţurile trofice terestre sunt distruse.
Foto: pixabay
