Acest lucru a fost explicat de Francesco Cucca, director al Institutului de Cercetare Genetică și Biomedicală al Consiliului Național de Cercetare (Cnr-Irgb) și profesor de Genetică Medicală a Universității din Sassari, în timpul Festivalului de Științe Medicale de la Bologna, unde el a precizat şi că locuitorii de astăzi ai Sardiniei sunt printre cele mai „primitive” popoare ale Europei, deoarece genomul acestora a rămas aproape intact în ultimii zeci de mii de ani.
„A citi genomul unui locuitor al insulei, este ca și cum ne-am urca la bordul unei maşini a timpului care ne duce înapoi în epoca neolitică. ADN-ul locuitorilor Sardiniei este un fel de ceas molecular care ne-a ajutat, spre exemplu, să datăm apariția omul modern fixând originea sa cu două sute de mii de ani în urmă, sau cu o sută de mii de ani înainte de data cunoscută până acum.
De asemenea, am reușit să descoperim şi data sosirii pe insulă a populațiilor din Africa Subsahariană, cu aproximativ două mii de ani în urmă, în timpul dominației romane. A citi genomului locuitorilor Sardiniei este ca şi cum am frunzări paginile unei cărți de istorie, dar mai ales ca şi cum am arunca o privire la aspectul și caracteristicile oamenilor preistorici, deoarece insula, în afară câtorva ‘intrări’ sporadice, a rămas izolată și nu a suferit invazii ca, de exemplu, Sicilia.
Profilul genetic a rămas neschimbat de la neolitic la civilizațiile nuragice și dincolo, fiind cel al populațiilor europene primitive”, a detaliat Cucca.
Toate acestea sunt interesante din punct de vedere antropologic, dar și din punct de vedere medical: numeroasele proiecte de secvențiere genetică a populațiilor izolate în Sardinia, furnizează informații importante pentru a înțelege, de exemplu, caracteristicile și dezvoltarea unor boli autoimune cum ar fi diabetul de tip 1 sau scleroza multiplă, ambele mult mai frecvente printre locuitorii Sardiniei decât la restul populației.
Cucca a subliniat: „Frecvența acestor boli în Sardinia este cea mai mare din lume, iar studierea ADN-ului locuitorilor insulei ne poate ajuta să înțelegem de ce și chiar să găsim noi ținte moleculare. Am observat, de exemplu, că o genă conservată în ADN-ul locuitorilor Sardiniei este asociată cu creșterea bolilor pe bază autoimună, cum ar fi scleroza multiplă: vorbim despre aceeaşi genă care îi conferă şoarecelui o rezistenţă mai mai mare la malarie, deci, este posibil ca aceasta sa se fi menţinut pe insulă deoarece a conferit o protecție utilă față de această boală.
În trecut, ea a favorizat supraviețuirea, dar astăzi este o ‘povară’ care crește riscul bolilor autoimune, iar faptul că am descoperit acest lucru ne permite să putem lucra la un nou obiectiv terapeutic” a conchis profesorul Cucca.
Sursa: rador.ro
Foto: pixabay.com