Care sunt etapele suferinței

Pierderea sau doar despartirea de o persoana draga, chiar si schimbarile minore in viata de zi cu zi, tot ceea ce vedem si experimentam, toate ne afecteaza.

Datorita faptului ca suntem unici, felul in care reactionam in astfel de momente de mahnire ne deosebeste.Unele raspunsuri sunt mecanisme automate de aparare, ce implica atacuri sau incercarea de a blama.

Altele sunt de negare, iar majoritatea incetinesc procesul de vindecare si revenirea la normalitate. Exista cateva etape prin care trec, la un moment dat, fiecare dintre cei ce sufera – indiferent de cauza de la care porneste aceasta suferinta.

Iar primul pas prin care ne putem reveni este sa constientizam si sa acceptam, sa realizam ca sunt reactii normale, firesti pentru orice fiinta ce gandeste si simte.

In prima faza apare negarea, un sentiment de neputinta sau un soc foarte mare.

Prin negarea realitatii, ne protejam de intensitatea suferintei. O reactie de “amorteala” sau inmarmurire nu trebuie sa fie confundata cu una de insensibilitate, ci doar cu incapacitatea de a accepta ce se intampla.

In timp, realizam impactul, iar incertitudinea si indoielile se diminueaza.

Intervine apoi targuiala, acel stadiu in care persista gandurile despre ce am fi putut face, privind in trecut.

Reactia de furie are aceeasi origine si se indreapta fie catre altii, fie catre o putere divina, fie catre propria persoana. Devenim preocupati, in mod obsesiv, de modul in care puteam preveni o anumita situatie.

Daca nu reusim sa trecem peste acest moment, sentimente foarte intense de vinovatie si remuscari, mustrari de constiinta pot interveni iremediabil in procesul de vindecare.

Citeste continuarea pe curademiere.ro

Citește și Sfatul medicului, cu privire la tratamentul celor mai grave boli