Marte subpământean
O lume subterană, ostilă oamenilor, animalelor sau plantelor de la suprafaţă se ascunde la 30 de metri în adâncurile pământului, într-o zonă împrejmuită de movile la ieşire din Mangalia Pământul are puţine locuri ferite de un eventual atac nuclear, iar unul dintre ele se află în România. Este vorba de Peştera Movile din Dobrogea, complet izolată de exterior.
18 Septembrie 2015, 05:43
Peştera Movile a fost descoperită în 1986 şi reprezintă una din cele mai importante peşteri din România. Ea s-a remarcat prin ecosistemul unic în lume ce s-a descoperit aici, atrăgând atenţia până şi în rândul cercetătorilor NASA (aceştia comparând în anii ’90 mediul subteran din Movile cu cel de pe Marte), scrie speologie.org.
Până în 1990, când s-a început explorarea peşterii, cei 12.000 de metrii pătraţi au fost complet izolaţi de schimbările mediului exterior. Ecosistemul se presupune că ar fi fost separat de mediul exterior pentru aproximativ 5,5 milioane de ani, chemosinteza fiind procesul care stă la baza funcţionării sistemului.
Specii noi descoperite în peşteră
Lucrările de cercetare au fost conduse de Cristian Lascu, Ştefan Sârbu şi Radu Popa, membri Grupul de Explorări Subacvatice şi Speologice (GESS). La începutul anilor ’90 au fost descoperite 35 de specii noi. Pe suprafaţa apei sulfuroase din peşteră s-a observat prezenţa unui strat de câţiva milimetri grosime de substanţă albă, cremoasă. S-a constatat că era vorba despre o substanţă organică nutritivă, în care se aflau numeroase organisme, îndeosebi melci mici şi viermi. Speciile descoperite în această peşteră sunt majoritatea artropode. Iar dintre speciile acvatice exemplarele aparţin claselor Phyla Plathelmintes (viermi plaţi), Nematoda (viermi inelaţi), Rotifera, Annelida (viermi segmentaţi).
Această peşteră este populată de lipitori răpitoare care îşi iau substanţele nutritive de la cele câteva specii aparţinând clasei Nematoda (viermi inelaţi) şi Annelida (viermi segmentaţi), care, în schimb, depind de organismele chimiosintetizante. De asemenea, s-au descoperit specii noi de prădători cum ar fi doi pseudoscorpioni, un miriapod, patru păienjeni, un scorpion de apă, lipitoarea care trăieşte de pe urma viermilor şi un centipod de aproape cinci centimetri lungime
Peştera Movile, unul dintre cele mai neobişnuite ecosisteme, este populată cu nevertebrate care au adaptări datorate vieţii subterane cum ar fi, au corpul depigmentat, au o regresie sau absenţă totală a simţului văzului şi se hrănesc cu bacterii şi ciuperci care obţin energia din izvoarele calde sulfuroase de sub peşteră.
