Misterul pietrelor Stonehenge
Stonehenge este unul dintre cele mai vizitate locuri din Anglia. Turişti din toate colţurile lumii ajung aici pentru a admira ruinele megalitice.
05 Septembrie 2018, 17:02
Ansamblul megalitic de la Stonehenge, situat în câmpia Salisbury, la circa 130 de kilometri de Londra, este nu numai unul dintre cele mai cunoscute monumente preistorice, ci şi unul dintre cele mai misterioase.
Nu se ştie cu exactitate când a fost construit monumentul şi de către cine. Cert este faptul că ansamblul nu reprezintă o singură construcţie, ci a fost făcut în mai multe etape. O teorie destul de cunoscută a avansat ipoteza că ar fi fost construit de druizi, o populaţie existentă în Anglia înainte de cucerirea romană. Tehnicile arheologice moderne au demonstrat însă că Stonehenge a fost construit cu cel puţin 1.000 de ani înainte de druizi, în 2.950 î.Hr., ajungând la forma pe care o cunoaştem astăzi în anul 1.600 î.Hr.
În anii 1960, astronomul Gerald Hawkins a avansat ipoteza potrivit căreia seria de gropi de la Stonehenge era un fel de “calculator” al epocii de piatră, destinat prezicerii eclipselor de Lună. El a observat că datele eclipselor pot fi prezise dacă şase dintre pietre sunt aşezate, într-un mod anume, pe şase dintre aceste gropi şi apoi mişcate în jurul cercului în câte o groapă pe an. Elementul esenţial este numărul 56, iar sistemul nu este valabil pentru un alt număr de gropi. Mai mult, nici un alt monument neolitic nu prezintă un inel de 56 de pietre sau de gropi. Cel mai semnificativ dintre aliniamentele astronomice de la Stonehenge este cel care confirmă faptul că într-o zi de vară Soarele răsare aproximativ deasupra pietrei numite Heel Stone.
Alţi oameni de ştiinţă care au studiat îndelung monumentul susţin faptul că, construcţia centrală era probabil o capelă funerară, în care erau depozitate trupurile înainte de incinerare sau de îngroparea lor.
O altă ipoteză, mult mai recentă învăluie parcă şi mai mult în mister povestea pietrelor Stonehenge.
O echipă de cercetători de la universităţi britanice, franceze şi belgiene au examinat rezultatele analizei cu izotopi de stronţiu ale fragmentelor de oase aparţinând unui număr de 25 de persoane, descoperite lângă locul fostului crematoriu din apropierea monumentului.
Concluzia a stârnit vâlvă în lumea arheologiei, aceasta fiind că cel puţin 10 dintre aceste persoane nu au trăit în regiunea Stonehenge. Ele veneau de mai departe, unii chiar din vestul Ţării Galilor.
Cercetătorii au confirmat astfel teoria că lespezile gigantice provin din Ţara Galilor, fiind târâte pe o distanţă de 225 de kilometri.
Vezi și Trusa medicală de voiaj și alte sfaturi de călătorie
Citește și Sfatul medicului, cu privire la tratamentul celor mai grave boli