Ascultă Radio Antena Satelor Live

Visezi puțin? Ai grijă! Asta crește riscul de moarte timpurie

A visa, visare. Asta este important și nu doar pentru sănătatea ta! Petrecerea unui timp scurt în ceea ce se numește „somnul REM” este legată de un risc global mai mare de deces din orice cauză, potrivit unui nou studiu.

Visezi puțin? Ai grijă! Asta crește riscul de moarte timpurie

30 Mai 2021, 11:19

De mii de ani, omul a încercat să înțeleagă visele care îi ocupă nopțile. Și par mai importante ca oricând. Oamenii de știință de la Universitatea Stanford au descoperit că a avea puțin somn REM (acel somn în care se observă mișcarea rapidă a ochilor) - faza somnului în care se formează visele și coșmarurile - este legată de riscuri mai mari de moarte timpurie.

S-a studiat somnul a peste 4050 de persoane

Autorul principal al studiului, Eileen B. Leary, care studiază la Departamentul de Epidemiologie și Cercetare Clinică de la Universitatea Stanford: „Am învățat din studiile anterioare că durata somnului este asociată cu mortalitatea, dar se știau puține despre modul în care diferitele etape ale somnului sunt legate de timp sau cauza morții”.
Pentru a determina acest lucru, cercetătorul a analizat ciclurile de somn a 2.675 de bărbați care au integrat un experiment privind tulburările de somn efectuat între 2003 și 2016. Mai întâi, nopțile participanților au fost examinate acasă și apoi din nou în 4 zile sub supraveghere științifică.
Cercetătorul a folosit, de asemenea, date de la 1.375 de femei și bărbați din Wisconsin care s-au alăturat unui studiu de peste 20 de ani privind impactul tulburărilor de somn și, mai precis, asupra apneei de somn asupra sănătății. La rândul lor, participanții au fost urmăriți la fiecare 4 ani.

Prea puțin... „somn REM” crește riscul de deces

A avea un somn slab REM - și în cele din urmă a visa puțin - poate constitui o problemă, conform analizei datelor studiului. Echipa a constatat că bărbații din prima cohortă au avut o rată de deces mai mare cu 13-17% pentru fiecare reducere de 5% a somnului REM. Această constatare a persistat pentru diverse cauze de deces, cum ar fi bolile cardiovasculare.
Rezultate similare s-au găsit cu al doilea studiu longitudinal, chiar dacă participanții au fost mai tineri și au visat o perioadă mai lungă... dar nu peste medie.
Managerul de cercetare Eileen B. Leary a declarat într-un interviu: „Somnul REM a fost identificat ca fiind cel mai important sistem de somn pentru prezicerea mortalității din toate cauzele”.
„Somnul REM pare să fie un predictor fiabil al mortalității și poate avea alte valori predictive de sănătate. Strategiile de conservare a somnului REM pot influența terapiile clinice și pot reduce riscul de mortalitate, în special pentru adulții cu <15% REM. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege mai bine relația ”, conchide ea.
Întrebat de CNN cu privire la concluziile acestei cercetări, Dr. Raj Dasgupta, un specialist american în somn, amintește „este important să ne dăm seama că aceste rezultate nu sunt o cauză și un efect, ci o asociație”.

Somn paradoxal: ce este?

Patru faze și trei tipuri diferite de somn constituie un ciclu de somn: există somn ușor (stadiile 1 și 2), somn profund (stadiul 3) și somn REM (stadiul 4). Mai multe cicluri se succed în timpul nopților noastre.
În primul rând, există somnul, o fază intermediară între trezire și somnul efectiv în care sunteți trezit la cel mai mic zgomot. Aceasta se numește etapa 1.
În stadiul 2, activitatea creierului încetinește și somnul se adâncește. Aproximativ zece minute mai târziu, adormim profund. Acest lucru face mai greu să te trezești, deoarece creierul este din ce în ce mai imun la stimulii externi. Apoi revine o fază de somn ușor lent.
Acesta este momentul în care apare somnul REM. Activitatea creierului se reia. Undele cerebrale sunt mici și rapide. În această fază visăm. Pe de altă parte, amintirile și învățăturile noastre ar fi fixate în memoria noastră pe termen lung și în acel moment.
Vorbim despre somnul REM, deoarece, deși o persoană doarme foarte profund, prezintă semne de veghe, cum ar fi creșterea activității creierului sau a mișcărilor ochilor.
Această fază reprezintă aproximativ un sfert din timpul total de somn. Durata somnului REM crește cu fiecare ciclu pe tot parcursul nopții până când persoana se trezește.

Foto: Pixabay

Predicții seismice mai precise? Oamenii de știință dezvoltă algoritmi pentru cutremurele majore
Stiinta 11 Octombrie 2024, 16:24

Predicții seismice mai precise? Oamenii de știință dezvoltă algoritmi pentru cutremurele majore

Oamenii de ştiinţă au dezvoltat algoritmi care contribuie la o mai bună înţelegere a faptului că seismele mici care cresc...

Predicții seismice mai precise? Oamenii de știință dezvoltă algoritmi pentru cutremurele majore
O furtună geomagnetică puternică va afecta Pământul
Stiinta 10 Octombrie 2024, 15:54

O furtună geomagnetică puternică va afecta Pământul

O importantă masă de particule solare se lovesc joi de Pământ, putând declanşa o 'severă' furtună geomagnetică de clasa G4,...

O furtună geomagnetică puternică va afecta Pământul
Oamenii de știință deschid calea spre recolte mai rezistente, după descifrarea fotosintezei
Stiinta 26 Septembrie 2024, 14:46

Oamenii de știință deschid calea spre recolte mai rezistente, după descifrarea fotosintezei

Un studiu israelian asupra fotosintezei poate deschide noi drumuri de inovare în domeniul agriculturii prin obţinerea unor...

Oamenii de știință deschid calea spre recolte mai rezistente, după descifrarea fotosintezei
O fereastră în trecut: ADN uman de 10.000 de ani din Africa de Sud, decodificat pentru prima oară
Stiinta 23 Septembrie 2024, 11:53

O fereastră în trecut: ADN uman de 10.000 de ani din Africa de Sud, decodificat pentru prima oară

Cercetătorii au reconstituit cele mai vechi genomuri umane din Africa de Sud, de la doi oameni care au trăit în urmă cu...

O fereastră în trecut: ADN uman de 10.000 de ani din Africa de Sud, decodificat pentru prima oară
Originea vieții: Toate organismele ar proveni din LUCA, o celulă primordială veche de 4,2 miliarde de ani
Stiinta 27 August 2024, 16:53

Originea vieții: Toate organismele ar proveni din LUCA, o celulă primordială veche de 4,2 miliarde de ani

Tot ceea ce este viu în prezent pe Pământ s-ar trage dintr-un strămoş comun, o celulă care a trăit acum 4,2 miliarde de ani,...

Originea vieții: Toate organismele ar proveni din LUCA, o celulă primordială veche de 4,2 miliarde de ani
Cro-Magnon: fața strămoșului nostru a fost deformată de o boală genetică
Stiinta 27 August 2024, 00:53

Cro-Magnon: fața strămoșului nostru a fost deformată de o boală genetică

Omul Cro-Magnon nu era în cea mai bună stare de sănătate, potrivit unui studiu francez. El suferea de o boală genetică rară...

Cro-Magnon: fața strămoșului nostru a fost deformată de o boală genetică
Oamenii trăiau în Papua de Vest încă de acum cel puţin 55.000 de ani
Stiinta 26 August 2024, 13:27

Oamenii trăiau în Papua de Vest încă de acum cel puţin 55.000 de ani

În trecutul îndepărtat al omenirii, navigatori pricepuţi au reuşit traversări curajoase din Asia spre insule din Pacific, o...

Oamenii trăiau în Papua de Vest încă de acum cel puţin 55.000 de ani
A XI-a ediţie a Taberei de astronomie 'Să cunoaştem cerul!', în perioada 29 august - 3 septembrie
Stiinta 23 August 2024, 12:34

A XI-a ediţie a Taberei de astronomie 'Să cunoaştem cerul!', în perioada 29 august - 3 septembrie

Observatorul Astronomic şi Astroclubul 'Perseus' din cadrul Muzeului 'Vasile Pârvan' din Bârlad organizează în perioada 29...

A XI-a ediţie a Taberei de astronomie 'Să cunoaştem cerul!', în perioada 29 august - 3 septembrie