Despre ''vasta clădire'' a Palatului Parlamentului din Bucureşti, The Telegraph scrie că şantierul a ''început în timpul ultimilor ani ai conducerii lui Nicolae Ceauşescu şi s-a încheiat în 1997 (la şapte ani după moartea sa)'', că are 240 de metri lungime, 270 de metri lăţime, 86 de metri înălţime (12 etaje) ''şi a costat cifra uluitoare de 3 miliarde de euro''. Ziarul britanic aminteşte că la acest proiect au lucrat 100.000 de persoane dintre care se crede că mai multe sute ar fi murit în timpul lucrului. ''Clădirea are 1.100 de încăperi (marea majoritate sunt goale) şi o factură anuală pentru încălzire de 6 milioane de dolari, echivalentul necesar pentru un mic oraş. Există opt niveluri subterane, ca şi un buncăr nuclear care face legătura cu alte clădiri guvernamentale prin 20 de kilometri de tuneluri'', subliniază cotidianul care completează că suprafaţa de 365.000 de metri pătraţi cât acoperă această clădire este întrecută doar de Pentagon în topul celor mai mari spaţii administrative din lume, dar şi că are ''o umbră mai mare decât Marea Piramidă din Giza''. ''Înăuntru se găsesc 3.500 tone de cristal, 480 de candelabre şi 1.409 surse de iluminat din tavan, în timp ce pentru uşile şi ferestrele monumentale au fost utilizate 700.000 de tone de oţel şi bronz'', menţionează The Telegraph adăugând că Palatul Parlamentului a fost recunoscut de Guinness World Records drept cea mai grea clădire de pe planetă.
Transfăgărăşanul nu este nici el uitat de publicaţia din Marea Britanie care aminteşte că vedeta britanică Jeremy Clarkson l-a declarat în cadrul emisiunii sale dedicate autovehiculelor că este ''cea mai bună şosea din lume''. ''Oricum ai privi-o, este o dovadă extraordinară de inginerie: o întindere de asfalt plină de tuneluri, viaducte şi poduri, care pune la încercare îndemânarea şoferilor de a aborda acele de păr. Drumul este încă una dintre creaţiile lui Ceauşescu. El a dorit să se asigure că în cazul unei invazii sovietice exista o cale rapidă de scăpare prin pasurile strategice (şi frumoase)'', scrie The Telegraph care aminteşte că şoseaua nu a fost utilizată însă niciodată în acest scop.
Persoanelor care doresc să viziteze România li se atrage atenţia că în ţara noastră ar putea vedea în libertate ursul brun, dar şi bizonul, cel mai mare mamifer din Europa, vânat în trecut aproape până la extincţie, dar care a fost reintrodus în ultimii ani în mai multe ţări din Europa.
Cotidianul britanic menţionează în articolul publicat miercuri că România este ''adevărata casă a lui Borat'' amintind că în pelicula cu acelaşi nume a lui Sacha Baron Cohen, scena în care se presupunea că se afla casa natală a personajului principal nu era de fapt filmată în Kazahstan, ci în satul Glod din România. Alte filme turnate în ţara noastră şi menţionate în material sunt ''Cold Mountain'' şi ''Anaconda III''.
Printre caracteristicile şi atracţiile din România jurnalistul britanic Oliver Smith, realizatorul articolului, a inclus librăria Cărtureşti Carusel, ''una dintre cele mai drăguţe librării din lume'', deschisă în 2015 într-o clădire din secolul al XIX-lea din centrul Capitalei şi care a fost restaurată, care conţine astăzi ''peste 10.000 de cărţi, 5.000 de albume şi DVD-uri şi un bistro la etajul superior''.
De asemenea, în materialul despre ţara noastră se menţionează viteza ''de invidiat'' a reţelei 4G care plasează România într-un top al vitezelor la internet pe un ''impresionant'' loc 4 din 78 de ţări, conform OpenSignal. ''Utilizatorii se pot aştepta la viteze de 35,61 Mbps, în medie, în comparaţie cu doar 21,16 Mbps în Marea Britanie'', se subliniază în articol.
Cei 22.298 de kilometri de cale ferată din România alcătuiesc o reţea feroviară ''impresionantă'', potrivit The Telegraph, ocupând locul 15 în topul celor mai extinse din lume, chiar dacă ţara noastră se află ''abia pe locul 81'' la nivel mondial din punct de vedere al suprafeţei ocupate.
Printre prezenţele inedite din România, publicaţia britanică include Arcul de Triumf din Bucureşti, semnele ''ca la Hollywood'' din oraşele Braşov şi Râşnov, Cimitirul Vesel de la Săpânţa cu mormintele sale pline de culoare, realizarea celui mai mare steag din lume, în 2013, măsurând 349 de metri pe 227 metri şi cântărind cinci tone, dar şi cel mai mare cârnat din lume, cel mai mare gulaş şi imprimarea celui mai mare document legal din lume.
De asemenea, Chipul lui Decebal de la Cazanele Dunării, realizat între anii 1994 şi 2004, care ''îl înfăţişează pe ultimul rege al Daciei, care a luptat contra Imperiului Roman'', este comparat de autorul articolului cu sculpturile de pe Muntele Rushmore din Statele Unite.
Pe de altă parte, în articolul din The Telegraph se menţionează că ''România se află pe locul al cincilea în topul celor mai amatoare de alcool ţări din lume, în urma altor patru ţări est-europene, Belarus, Rusia, Moldova şi Lituania'' indicând faptul că ''un consumator mediu român ar bea 14,4 litri de alcool pur pe an spre deosebire de 11,6 litri (cât este consumul estimat - n.r.) în Marea Britanie''. De asemenea, publicaţia completează că ţara noastră ocupă locul 16 în topul consumatorilor de vin - menţionând că este unul dintre cei mai importanţi producători de vin din lume - şi locul 10 în topul consumatorilor de bere.
În topul celor mai fascinante lucruri mai puţin cunoscute în lume despre România a fost inclus şi faptul că Francesco Illy, fondatorul companiei italiene Illy, s-a născut la Timişoara. ''El nu a fost inclus în lista realizată în 2006 cu '100 Cei mai importanţi români', condusă de Ştefan cel Mare şi în care se află Nadia Comăneci şi Gheorghe Hagi'', se menţionează în articol.
În ceea ce priveşte oamenii de ştiinţă români, The Telegraph îi aminteşte pe inventatorii Nicolae Păulescu, Henri Coandă şi Petrache Poenaru, dar şi pe laureaţii Nobel George Emil Palade (medicină), Elie Wiesel (pace), Herta Müller (literatură) şi Stefan Hell (chimie).
Bisericile româneşti sunt descrise drept ''spectaculoase''. ''În România se găsesc şapte dintre siturile incluse în patrimoniului mondial UNESCO, printre acestea numărându-se cele opt biserici din nordul Moldovei, acoperite cu fresce minunate (Biserica Voroneţ a fost definită drept Capela Sixtină a României), şi bisericile de lemn din Maramureş, tot opt, inclusiv Mănăstirea Săpânţa-Peri, considerată cea mai înaltă biserică de lemn din lume'', se arată în articol.
Sursa: AGERPRES