-

Mogoșoaia - în umbra brâncoveanului. Trei secole de frumusețe

În vremea lui Brâncoveanu, Palatul de la Mogoșoaia - emblematic pentru stilul care a încrustat numele domnitului în istoria mondială a arhitecturii - nu avea ziduri de cărămidă roșie. Era tencuit, văruit alb, iar încăperile - înfrumusețate cu picturi murale. Palatul Mogoşoaia a fost şi rămâne un complex architectonic emblematic pentru aristocraţia românească. Evadarea dintr-un oraş aglomerat şi petrecerea câtorva ore la Palatul Mogoşoaia reprezintă pentru orice turist o întoarcere în timp cu 300 de ani, retrăind momente ale acelor vremuri.

La 11 km de Bucureşti se află Palatul Mogoşoaia în comuna cu acelaşi nume. Istoria Palatului Mogoşoaia începe în anul 1671 atunci când, Constantin Brâncoveanu cumpără moşia. Construieşte paraclisul iar apoi Palatul. Stilul construcţiei a fost denumit de specialişti „brâncovenesc”, o combinaţie de elemente veneţiene cu elemente otomane. Construcţia Palatului Mogoşoaia s-a finalizat în anul 1702.

Palatul arată aproape la fel ca în momentul construirii. Însă, în trecut, era tencuit în alb la exterior iar interioarele aveau picturi murale. Pe vremea aceea curtea era plină de acareturi iar apartamentele domneşti se aflau la etaj. Secretarul italian al domnitorului, Antonio Maria del Chiaro, povesteşte într-un înscris cum s-a desfăşurat banchetul de Anul Nou - „Masa însă urmează cu tot mai mare veselie, sporită mereu de belşugul vinurilor celor mai bune. Mâncările sunt foarte multe şi bine gătite, după moda nemţească, franțuzească sau italienească. Era un foarte vechi obicei ca la banchetele solemne de la Curte, ca şi la nunţile boiereşti, să nu se ridice farfuriile de pe masă când se schimbau felurile de mâncare, ci se puneau una peste alta, cât era masa de lungă, încât se făcea un edificiu de farfurii, aşa de înalt că boierii comeseni, chiar stând în picioare [cu prilejul închinărilor], nu se puteau vedea dintr-o parte în alta a mesei”.

Parcul Vechi şi Grădinile Mogoşoaiei
În secolul XIX, domeniul este cumpărat de familia de boieri Bibescu, descendenţi ai Brâncovenilor. În perioada 1912-1945, Martha Bibescu a locuit în Palat. Ea a fost cea care sfătuită de arhitecţi şi peisagişti francezi a dat jos tencuiala exterioară a clădirii şi a restaurant parcul. Terasele dinspre lac, plantate cu labirint de Buxus şi trandafiri, au fost amenajate între anii 1921-1922 de arhitectul G.M. Cantacuzino.

Parcul Nou - inaugurat în 2011
Grdina secretă din spatele cuhniei, plantată cu stânjenei, crini şi trandafiri în jurul unui puţ vechi, a fost restaurată în 2010-2011. A fost reamenajată ca parc modern, dotat cu terenuri de sport şi locuri de joacă. Cu această ocazie, s-a decolmatat un capăt al lacului Mogoşoaia. Aşa se face că în locul unei mlaştini astăzi găsim o promenadă cu lac pitoresc, un podeţ şi trei coline cu spaţii de belvedere asupra domeniului. Ultimele lucrări au fost finanţate de Primăria Capitalei.

Palatul Mogoşoaia atrage mulţi turişti
Spaţiul generos al monumentului istoric este valorificat în acte de cultură prin spectacole muzicale, concursuri de muzică, educaţie plastică şi cultură generală, expoziţii ale unor artiştii români contemporani remarcabili.

Text: Robina CORNACIU

Citește și

Cu Filomela lui Tiștere, în bucătăria Sfântului Nicodim

Casa cu zorele pictate pe zid

„Clopărița”. Femeia care face clopuri faine pentru capete de bărbați

Cum de n-au mâncat câinii „turnurile slăninii” din Ardeal?