Stânca Costești - cea mai nordică plajă a României, un sat virtual și o megastructura comunistă echivalată la 60 de tone de aur
Prutul, râul care desparte România de Republica Moldova a fost și va rămâne scutul natural de apărare al Moldovei, eternul părtaș al timpului la scene eroice ce au marcat istoria țării noastre. Râul de legendă a fost cunoscut încă din Antichitate, marele istoric grec, Herodot numindu-l „râul cu apă furtunoasă“. Pe meleagurile noastre, Prutul are o lungime de 742 de kilometri, un bazin hidrografic de 10.990 de kilometri pătraţi şi un debit mediu multianual de 110 metri cubi pe secundă. Însă, la fel de impresionantă este uriașa structură hidrotenică care “îmblânzește” râul la intrarea în țară.
20 Iulie 2017, 15:43
Barajul de la Stânca-Costeşti, una dintre cele mai mari structuri de acest gen din România este un munte de beton şi oţel-beton care barează apele năvalnice ale Prutului. Este una dintre puţinele mega-structuri ale „Epocii de Aur“, ridicată în anii ’70, dar care îşi găseşte utilitatea şi în prezent. Specialiştii care îl administrează spun că pentru ridicarea acestuia s-a cheltuit echivalentul a 60 de tone de aur.
Însă, cum orice investiție uriașă a regimului ceaușist a adus cu sine și sacrificii umane, nici povestea barajului de la Stânca–Costești nu face o excepție în acest sens. În 1976, când au început lucrările de construcție a barajului, satul Bold din comuna Ripiceni a fost șters de pe fața pământului, lăsând în urmă drama a sute de oameni care au fost forțați să își abandoneze casele și să plece.
Satul virtual BOLD, construit din suferința celor strămutați
Necazurile pricinuite de năruirea muncii lor de o viață au rămas vii și astăzi în sufletul celor ce s-au văzut puși în fața situației de a lua viața de la zero.
Mariana Capăta avea numai 20 de ani când, dintr-un ordin al regimului totalitar a fost nevoită să înfrunte o realitate crudă și să plece din localitatea natală, mutându-se la Târgu Ocna, în județul Bacău. Aici și-a reconstruit viața, iar de de curând s-a pensionat, dupa 38 de ani dedicați învățământului.
Din dorința de a păstra vie amintirea satului în care a copilărit, a constituit un sat virtual pe Facebook ("Satul BOLD, foști locuitori și urmașii lor"), în care speră să atragă toți foștii locuitori ai Boldului, care încă mai sunt în viață, dar și urmași ai acestora.
Astăzi, satul virtual are 245 de "locuitori" care se întâlnesc în mediul online și retrăiesc la unison această dramă a vieții lor. În luna iunie, 100 de foști săteni din Bold s-au întâlnit, după 41 de ani, pe malul lacului de acumulare de la Stânca-Costești pentru a depana amintiri ce le-au marcat existența pentru totdeauna.
Cum timpul spală durerile și le lasă în urmă, oamenii s-au apropiat din nou de malurile Prutului, unde își continuă viața liniștiți.
Plaja Stânca-Costești - o bucată de litoral în nordul Moldovei
Prutul cu apele sale uneori învolburate atrage ca un miraj trecătorii și astăzi. Imaginea dezolantă a oamenilor strămutați de acum mai bine de 40 de ani a fost înlocuită de cea a unei plaje cu nisip fin, apă curată, muzică, animatoare și spumă.
Este vorba despre cea mai nordică plajă din România, care atrage zilnic sute de oameni, aceasta devenind neîncăpătoare la sfârşit de săptămână. Situată la doar 50 de km de municipiul Botoşani, plaja Stânca Costeşti de pe malul Prutului dispune de mii de metri pătraţi de plajă cu nisip fin şi apă curată.
Plaja a fost amenajată de lucrătorii Primăriei Ștefănești, care au igienizat locul și au eliminat iarba de pe malul apei pentru a lăsa doar nisipul. ”Acolo este o plajă, când apa este mai scăzută este mai mare. Iar prin ceea ce s-a făcut este practic o normalitate pentru locuitori, am făcut curat, am strâns peturile care erau aruncate, hârtiile și între timp am dat drumul la spectacole pentru cei care vin acolo", povesteşte Florin Buțura, primarul orașului Ștefănești.
Pe malul apei a fost amenajată o terasă de unde turiştii pot cumpăra băuturi alcoolice şi răcoritoare, dar şi mâncare caldă sau rece. În fiecare weekend au loc aici petreceri estivale pe scenă, cu sunet, lumini, DJ, animatoare, concerte, petreceri cu spumă şi premii de la parteneri. Plaja dispune şi de o parcare pentru maşini care costă 5 lei pe zi.
În planurile viitoare de dezvoltare a zonei, investitorii îşi propun să aducă skijet-uri şi bărci pe lacul Stânca, iar proprietara terenului pe care se află plaja, Pansela Merticariu, face demersuri susţinute pentru a putea include complexul într-un circuit turistic.