Satul idilic cu nopţi senine şi parfum de tei

Luncaviţa este considerat unul dintre cele mai frumoase sate din România, unde delta şi muntele vă aşteaptă împreună să le descoperiţi frumuseţile.

Aşezarea numără aproximativ 4.700 de suflete şi se întinde pe două areale protejate: o parte din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (peste 300 de hectare) şi o parte din Parcul Naţional Munţii Măcin (peste 4.000 de hectare).

Pe Dealul Pietrişului din apropiere se află un observator astronomic, unde se pot admira cele mai multe nopţi senine. Tot Luncăviţa este zona unde înfloreşte bujorul dobrogean, specie rară, ocrotită de lege şi unde în nopţile senine de vară florile de tei te “îmbată” cu mireasma lor.

Aici încă mai puteţi vedea femei care împletesc coşuri de papură şi răchită, obicei tradiţional în Delta Dunării, sau puteţi admira cum dintr-o bucată de lut pot ieşi minuni, la cel mai mare centru de olărit din România, realizat în urma unui proiect cu Universitatea Ovidius din Constanţa.

La câţiva kilometri de Luncaviţa se află Rezervaţia Valea Fagilor, o mică parte din pădurile ce acopereau cândva întregul ţinut dintre Dunăre şi Mare. Ca o curiozitate, este locul în care fagul creşte la cea mai mică altitudine din ţara noastră.

Mai mult decât atât, în Luncăviţa vom descoperi un loc în care Europa a “pătruns” cu toată civilizaţia ei, fără a altera zestrea naturală sau tradiţiile strămoşeşti. Cum ai trecut de plăcuţa pe care stă scris numele “Luncăviţa”, vei vedea străzi asfaltate, canalizare, apă curentă, curăţenie, alei îngrijite şi oameni liniştiţi.

„Ne aflăm în cea mai mare pădure de tei din sud-estul Europei. Dincolo de ea este Luncavița, poate cea mai surprinzătoare localitate din toată Dobrogea, o localitate în care oamenii au înțeles importanța fondurilor europene”, relata intr-un reportaj Paul Greavu, jurnalist.

O mână de localnici coordonaţi de Marian Ilie gândesc proiecte şi caută surse nerambursabile de finanțare pentre dezvoltarea comunității. Marin Ilie, țintuit într-un scaun cu rotile este fratele primarului şi „creierul” banilor europeni ajunşi la Luncăviţa.

„Suntem statul, cred, cu cele mai multe strategii, așa, frumoase, dar făcute din birou. Noi avem o strategie făcută aplicat pe nevoile comunei Luncavița de a se dezvolta. Şi când o urmărești, nu ai cum să nu ajungi la țelul pe care ți l-ai dorit sau care s-a stabilit în această strategie”, spune acesta.

Efectele investiţiilor sunt resimţite în traiul cotidian comun. Localnicii sunt mulţumiţi. Au înţeles rolul şi rostul fondurilor europene, dar si faptul că pot beneficia personal de valoarea lor.

Gheorghe Dobre a acesat un proiect care să-i dezvolte afacerea cu miere.„Dacă nu erau fondurile europene, nu puteam să mă dezvolt. M-au ajutat în privința lăzilor, tot necesarul, până la familia de albine. Am primit suma de 1500 de euro, anual. Timp de cinci ani de zile”, explică apicultorul.

Valentina Radu a vrut mereu să coasă haine tradiționale româneşti. Şi-a împlinit visul. Cu banii primiţi și-a cumpărat aparatură şi materiale. Iar acum îşi vinde marfa în ţara toată.

În prezent în Luncaviţa sunt în derulare mai multe investiţii cu fonduri europene care vizează dezvoltarea turismului din zonă. Acestea constau în construirea a şapte pensiuni noi. Primarul localităţii, Ilie Ştefan, spune că specialiştii în agroturism se formează acum, liceul din localitate având această specializare.