Doliu în alpinismul românesc. Și Walter Kargel a pornit în ultima escaladă!

Autor: 

Doliu în alpinismul românesc. În mai puțin de o săptămână, acest sport i-a pierdut și pe cei mai tineri dintre temerari și performeri - Dor Geta Popepscu (14 ani) și Eric Gulacsi (12 ani) - și pe decanul de vârstă, Water Kargel (care ar fi împlinit vara asta 94 de ani). Miercuri, 26 aprilie, a plecat în ultima escaladă! Ori poate s-a dus doar să le fie mentor și călăuză, pe munții din lumea de dincolo, celor doi copii cu inimi de uriași...

Walter Kargel, omul al cărui destin a fost “să bată pârtie pe zăpada neatinsă”, s-a stins din viață într-un Bucureşti torid, care-n imaginația lui era mereu estompat de culmile Carpaţilor – care i-au fost mereu mai dragi decât Alpii, Caucazul sau lanţul muntos nord-american, pe care a urcat, de asemenea. Omul care a făcut istorie în alpinismul românesc și care purta în ochi cerul munţilor pe care-i iubea, a pornit spre ultima escaladă în după-amiaza zilei de 26 aprilie. 

Primele explorări

Cea mai veche amintire a lui Walter Kargel e dintr-o după-amiază de început de primavară. Avea 3-4 ani. Plecase cu familia la Şosea, făcând cu trăsura drumul până la Vila Minovici; acolo, luase drumul pe jos, de-a lungul căii ferate pe la Gara Mogoşoaia (Băneasa) apoi pe lângă gheţăria naturală de la Herăstrau, pe la Vechiul Bordei, pe Şoseaua Jianu (Aviatorilor), terminând la Capul Podului (Piaţa Victoriei).
Îmi imaginez că toate marile expediţii vor fi avut această primă scânteie, la pas, într-o plimbare, o aparent banală recunoaştere a lumii din imediata vecinătate. Lui Walter Kargel - la 90 de ani el este decanul de vârstă al alpiniştilor români în viaţă - prima călăuză i-a fost tatăl. De mână cu el, a trăit primele emoţii la întâlnirea cu muntele: Măgura Codlei, paădurea cu baia saşilor, mocănitţa... apoi, la 10 ani, ascensiunea de la Buşteni la cantonul Schiel, dimineaţa în care a descoperit parfumul de jnepeni, de rododendron şi de viorele albastre, coborârea în pantaloni scurţi la Sinaia... “Născut, crescut şi trăit în Bucureşti - îşi aminteşte el - pentru tata muntele era sinonim cu Bucegii. Vara, din când în când, îşi făcea rucascul şi pleca la una dintre cele cinci cabane: Schiel, Peştera, Bolboci, Omul sau Mălăieşti. Se întorcea duminică seara, cu un bucheţel de flori pentru mama.” (Walter Kargel, “Alpinism. Înălţimi, riscuri, bucurii” Ed. România pitorească, 2012.) Patru săptămâni mai târziu, au urcat împreună pe Omul (2513 m), urmând hărţile Touring-Clubului Român. Pe vremea aceea, turiştii erau mai puţini ca acum şi fiecare expediţie avea un aer de pionierat: “Acolo, la Omul, ne simţeam pe acoperişul lumii şi rude bune cu exploratorii polari.” Cabanierul era prietenos şi semăna puţin cu Charlie Chaplin, sobele duduiau încălzite cu buşteni de brad, vântul şi burniţa erau pe loc uitate, Walter se adâncea în lectură, în timp ce tatăl său îşi fuma ţigara la un pahar de vin negru, poreclit “păcura de Peştera”.

“Premierele”
Războiul i-a prins pe nepregătite, ca şi schimbarea orânduirii. Tânărul a devenit inginer constructor şi, zice el: “o vreme, n-am mai urcat decat pe schelele construcţiei socialismului”. În 1949, s-a înfiinţat Asociaţia Turismul Popular şi un tovarăş l-a ajutat să se întoarcă la prima pasiune. Aşa, a început să plece, organizat, cu trenul special, sâmbăta şi duminica, în Bucegi. În munţi, la Coştila, i-a cunoscut pe “alpiniştii cu coardă şi pitoane” şi tot acolo a făcut şcoala de căţărători.

În viata lui Walter Kargel există câteva trasee alpine în premieră. Unul, realizat împreună cu Andrei Ghiţescu, în Fisura Verde: “Pe la mijlocul traseului, ne-a apucat noaptea şi ne-am instalat într-un hamac, cu mai multe pitoane. Era, pentru mine, plăcerea de a fi pe munte, de a vedea cum se aprind luminile în Buşteni. Andrei mi-a cedat hamacul lui, iar el a rămas toată noaptea legat de un piton, cu picioarele bălăbanind în aer...” O altă premieră a fost Marele Tavan din Gălbenele. “Nu există în România un traseu mai interesant ca acesta. Prima oara, am mers acolo cu Andrei Ghiţescu şi cu Georgeta Petrov. Andrei a bătut un piton şi apoi a văzut o fisură pe tavanul în diagonală. Foarte subţire, era parcă trasată cu creionul. Am făcut câteva poze şi abia peste câţiva ani am revenit şi am realizat premiera, cu Radu Slăvoacă.”

Alte trasee parcurse în premieră de Walter Kargel: Degetul lui Călineţ (1951), Fisura Galbenă (1953), Fisura Verde (1954), Brâna Mare a Coştilei, iarna (1955), Fisura Roşie (1955), Traseul Andrei Ghiţescu şi Traversarea Peretelui Coştilei (1955), Marele Tavan din Gălbenele (1952 şi 1968). A urcat în Tatra (1967), pe Mooserboden (1964), în Caucaz (1974), a fost pe Mount Whitney, în SUA (1986) şi, tot în Statele Unite, în 1990, a fost în Canionul Regilor şi pe munţii Shasta şi Rainer, dinn California. Au mai urcat, în anii lui de activitate în alipinism, şi pe alte vârfuri, pe care nu le mai amintesc acum. După ce complicaţia la genunchi nu i-a mai permis să urce pe munte, în 1993 decide să facă... “alpinism pe 4 roţi”. Nimic nu l-ar fi putut ţine departe de munte!

Copilul din fiecare bărbat
Walter Kargel are câteva expresii favorite, între care şi aceasta: “În fiecare bărbat e ascuns un copil; copilului îi place să se joace”. Formula ar putea explica, în parte, de ce acest om exagerat de modest nu şi-a construit o carieră internaţională de alpinist. Aşa cum ne spunea în chiar ziua când a împlinit 90 de ani, lui i-a plăcut mai mult să contemple, să se aşeze pe o piatră, să miroase o floare... Rareori a avut sentimentul că lumea îi aparţine numai lui, deşi s-a întâmplat şi acest lucru, când a descoperit trasee neumblate de nimeni: “Să atingi cu mâna şi cu piciorul o parte încă nepipăită de nimeni pe globul pământesc!... Pe undeva, această voluptate a necunoscutului zace în fiecare copil. Priviţi câte urme merg în toate direcţiile, după o ninsoare abundentă, în afara pârtiei bătătorite de cei mulţi! Urmele acelea singuratice sunt o dovadă a entuziasmului copiilor de a fi deschizători de drumuri în necunoscut.”

Semne şi desemne
A urcat munţii României, a atins în Caucaz, “acoperişul Europei”, a cutreierat Munţii Tatra, s-a căţărat în Alpi şi a pus piciorul pe câteva creste californiene. Nu s-a ambiţionat să plece în Himalaya şi n-a fost profesor de alpinism, în schimb ne-a dat, în cărţile sale, unele dintre cele mai frumoase descrieri ale traseelor montane din România. Iar pentru că Dumenzeu l-a hărăzit şi cu talentul de a desena, Walter Kargel şi-a ilustrat cărţile de călătorii cu hărţi, schiţe şi caricaturi. Pasiunea pentru desen o datorează tot tatălui său, care l-a învăţat, de mic, să facă omuleţi din linii trase cu bastonul, pe nisip. Liniile acelea au devenit, cu timpul, conturul autobiografic al unui personaj cu nasul mare şi expresiv, recognoscibil în lumea alpiniştilor, dar şi în cea a marilor artişti, în lumea cărora a intrat, oarecum, prin rudenia cu stră-stră-nepotul direct al povestitorului Ion Creanga. Costin Mihăescu, fiul Mihaelei Creangă-Mihăescu (ultima urmaşă a scriitorului care mai trăieşte în România, şi ea nonagenară) este căsătorit cu una dintre fiicele alpinistului... Şi, uite aşa, umorul lui Creangă s-a “încuscrit” cu umorul lui Kargel. De fapt, povestitor avar în cuvinte, Walter Kargel e debordant în desenele sale, care “povestesc” cu miez şi har şi croiesc haine pentru personajele muntelui. Arhiva lui, necercetată şi nevalorificată, numară vreo 7000 de desene care aşteaptă, încă, să se elibereze o sală de expoziţie, pentru a fi cunoscute de mai multă lume.

Kargel vorbeşte cu parcimonie, dar scrie destul de mult, despre munte şi alpinism, încă de la sfârşitul anilor ’50. Scrie şi desenează. În 1959, îşi ilustrează cartea despre Piatra Craiului, apărută în colecţia Călăuza Turistului. În 1976, scoate “Trasee alpine în Carpaţi”, însă ceva mai devreme, în 1972, i-a apărut la Stuttgart o complexă descriere a Munţilor României, într-o ediţie germană, pentru care foloseşte pseudonimul Michael Berker. Scrie şi în presa pentru montaniarzi şi alpinişti. Un articol publicat în presa germană (de data aceasta semnat cu numele său) avea să-i aducă un prieten pe viaţă. Cu 40 de ani în urmă, neamţul Peter Fiege a venit în România să-l caute pe cel care a scris şi să urce cu el în munţii despre care citise. De atunci, germanul – care e cunoscut mai ales pentru pasiunea lui pentru mountain bike şi pentru călătoria făcută pe bicicletă, din Alaska până în Ţara de Foc – e nelipsit de la aniversările lui Walter Kargel.

Prin anii ’70, un alt mare alpinist, Ion Coman, coleg de generaţie cu el şi cu Niculae Baticu, îi scria o frumoasă scrisoare în care îl îndemna să-i facă pe oameni să comunice cu muntele. “Unii - spunea Coman – urcă muntele mai mult ca noi, dar îl înţeleg mai puţin ca noi.”
Fidel acestei prietenii, Walter Kargel a continuat să vorbească, să scrie şi mai ales, să trăiască la superlativ. “Ar trebui - ne spune - să iau viaţa de la început. Iar dacă aş face-o, ce bine mi-ar prinde experienţa acestor 90 de ani...”

REPORTAJE

Ziua Universală a Iei – tradiţia românească de o frumuseţe unică
Sâmbătă, 24 iunie, în România şi în comunităţile româneşti din întreaga lume a fost
Două escroace internaționale, prinse la Piatra Neamț
Se aciuiasera, de cateva luni, in Tinutul Neamtului, pacalind ba cate un staret de manastire, ba un flacau de insurat.
Primele alegeri locale din România Mare. Unde era „izvorul fraudelor electorale”?
Primele alegeri de dupa Marele Razboi de Reintregire a Neamului, cele din 1922, s-au facut fara a avea o unitate, in
Actul de „naștere” a mititeilor cu bicarbonat de sodiu - o scrisoare de la 1920
Mititeii cu bicarbonat de sodiu au început a se prepara la noi pe la 1900. Într-o listă din 1902, cu
Ieftinirea traiului. Case de 8.000 de lei şi micșorarea prețului la pește și pâine. Vechi reţete împotriva sărăciei
IEFTINIREA TRAIULUI a fost preocupare constanta a guvernelor si parlamentelor care au condus tara in ultimii
Culorile Marţialităţii. Splendoarea uniformei dinaintea Marelui Război (VIDEO)
Prestigiosul Muzeu National Cotroceni si-a facut mai mult decat o datorie de onoare vernisand, la 10 Mai, de Ziua
Semnele cerului pe ii şi pe poale
Cândva, portul popular făcea parte din viaţa de zi cu zi a românilor, iar gospodinele se întreceau
Bucureştii
Conu Victor Eftimiu îşi purta cu multă distincţie şi bonomie trupeşa-făptură. Obişnuia a spune despre sine:
Picatura de cultura. Avram Iancu, liderul Apusenilor
Avram Iancu, "Craisorul muntilor" a militat pentru apararea drepturilor sociale si nationale ale romanilor si
Mica evadare
În zilele lipsite de glorie de sub Mihail Sturza, în anul 1848, fierbea sângele în venele
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Fraţii Petreuş au purtat în suflet satul natal, Glod, indiferent de locul în care au poposit
Născuţi pe meleaguri maramureşene, fraţii Ştefan şi Ion Petreuş au îndrăgit muzica din anii nevârstniciei.
Au trecut 7 ani de la dispariţia Valeriei Peter Predescu
Valeria Peter Predescu s-a născut în octombrie 1947, la Telciu, judeţul Bistriţa-Năsăud. A debutat în 1971,
Sofia Vicoveanca a primit în dar un timbru vocal inconfundabil după ce a devenit mamă
Sofia Vicoveanca s-a născut la 23 septembrie 1941 în comuna Toporăuți, în inima Bucovinei. A avut o
Maria Ciobanu încânta musafirii părinţilor în copilărie
S-a născut pe plaiuri vâlcene şi este îndrăgită de românii din toate colţurile lumii. Maria Ciobanu
Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş, “duel” pentru premiul I în perioada studenţiei
În perioada studenţiei, între Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş exista o mare concurenţă chiar dacă
Lioara, însurăţirea fetelor de pe Valea Crişului Negru
Cine n-a auzit şi n-a îndrăgit minunatul cântec “Lioară, Lioară” interpretat de Florica Bradu?
Elena Roizen, vocea care ne-a adus Dobrogea aproape
Elena Roizen s-a născut la 1 februarie 1945 la Ovidiu, judeţul Constanţa şi a debutat în 1965 la Radiodifuziunea
Daciana Ungureanu aşază simbolistica tradiţională pe vase din lut
Poposesc, deseori, la Novaci – Pociovaliştea – într-un univers tainic, într-o lume conturată cu
Biserica din Dretea, o bijuterie a meşterilor ţărani de odinioară, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului
Din vechime, meşterii lemnari au creat cu un rafinament aparte biserici din lemn. În jurul bisericilor s-au
Daniela Condurache a visat de mică să devină artistă
Interpreta Daniela Condurache s-a născut la 23 mai 1962 în localitatea Stănceşti, judeţul Botoşani. A avut o
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
IA, mândrIA ardelenilor!
Ziua Universală a Iei va fi sărbătorită în majoritatea județelor din țară, sâmbătă, prin diverse acțiuni
Mititei, kebab, satay sau „trei-frați-pătați” din bucătăria lumii
Dacă tot am stablit, fără drept de tăgadă, că rețeta de mititei e autohtonă, creată, în trei decenii și mai bine,
Obiceiuri de Sânpetru. Ce trebuie să eviți să faci în această zi
Sărbătoarea Sfinţilor Apostoli (n.r. 29 iunie) este cunoscută sub numele de Sânpetru de vară și marchează
Povești cu arme salvate de la topit
Povestea armelor care vor îmbogăți patrimoniul Complexului Muzeal Județean Neamț a început în anul
Portul tradițional românesc pe Google
Platforma Google At & Culture a lansat un nou proiect. Acesta poartă numele "Purtăm cultură" (We Wear Culture) și
Manifest pentru gastronomia și vinurile din România
Obiceiurile culinare fac parte nemijlocită din identitatea unui popor, din fondul valorilor comune care țin laolaltă
Zi liberă națională pentru gastronomia și vinurile din România
Miercuri, 7 iunie, la sediul ARCUB din Centrul Istoric al Capitalei va avea loc prima ediție a Congresului de
Bădiţa Ioan Măric şi poveştile sale scrise pe chipuri, la Palatul Culturii din Iași
Chipuri cu ochi mari care zâmbesc ghiduș de pretutindeni, feţe vesele din care răzbate atâta viață,
Festival pentru salvarea „satului de marmură”
Opt DJ-i cunoscuţi vor mixa muzică techno-minimal în cadrul Festivalului "Panoramik", care va avea loc în
Vernisaj expoziţie
Joi, 8 iunie, ora 19:00 Galeria Galateca vă invită la vernisajul expoziţiei "Măiastra - port şi transport", un proiect
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Și oamenii mari sunt oameni: Vorbe de duh
Dimitrie Cantemir a fost domnul Moldovei în două rânduri (martie - aprilie 1693 și 1710 - 1711) și un mare
IA - destin românesc. De la portul tradițional la titlul de „ambasador” al românilor
În fiecare an, la 24 iunie este sărbătorită Ziua Universală a Iei, bluza tradițională românească fiind un
Domnul și doamna Alecsandri din Vallahia… Jurnalul unei iubiri venețiene
Se împlinesc, la 14 iunie, 199 de ani de la nașterea lui Vasile Alecsandri, la Bacău. Prilej pentru elita
Și oamenii mari sunt oameni: Copilul artist
Timpul trece repede. Prea repede. Iată, au trecut deja zece ani de când scena și filmul românesc – și
Florin Morariu și ceilalți eroi ai nopții de groază londoneze. Ce „arme” neobișnuite au folosit ei împotriva teroriștilor (Video)
Florin Morariu (foto). Polițistul nu avea decât un baston (lucrează la serviciul rutier și joacă rugby
Hirova. Satul mănăstiresc de dincolo de timp. În memoria Maicii starețe Iroida
Cu 10 ani în urmă, într-un iunie torid ca acesta ce stă să înceapă acum, călătoream în
Și oamenii mari sunt oameni: Copilul fără surâs
Primăvara lui 1917 a început la București cu vreme urâtă la care se adăuga și ocupația germană cu
Eveniment omagial
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită sâmbătă, 3 iunie, la evenimentul omagial Cu
Și oamenii mari sunt oameni: Poetul mut
"Eu cred că veșnicia s-a născut la sat" a notat cândva Lucian Blaga și noi îl cităm de multe ori,
Și oamenii mari sunt oameni: Chiriaș în strada Tufelor
Luna aceasta s-au împlinit 10 ani de când a trecut în lumea celor drepți scriitorul și jurnalistul
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Istoria mititeilor – de la cârnați fără maț la mici și mititei
Istoria mititeilor ne tot dă de furcă, de la o vreme. Mai ales de când am declarat că suntem în căutarea
Mititeii cu bicarbonat de sodiu - cât datorăm lui Napoleon Bonaparte
Mititeii cu bicarbonat de sodiu – scriam și într-o altă intervenție a mea în această pagină –
România şi istoria ei ascunsă în pământ. Oraşul mai vechi decât piramidele egiptene
Credeaţi că, pe vremea piramidelor egiptene, pe teritoriul ţării noastre nu exista viaţă şi, prin urmare, nici istorie?
Ineleț, cătunul din Banat mai aproape de nori, unde se ajunge cu scara
Patru scări din lemn, cu o lungime totală de aproape 100 de metri, reprezintă legătura cea mai scurtă dintre mai multe
Locuri neobișnuite: Biserica cu Moartea râzând (Video)
Locuri neobișnuite nu sunt puține în țară, dar o biserică pe lângă care, trecând, simți cum te iau
Și oamenii mari sunt oameni: Actriță din întâmplare
Lucia Sturdza Bulandra s-a născut pe 25 august 1873, la Iaşi, fiind descendentă pe linia domnitorului Mihail Vodă. De
Eroii de la 1877 - Cine a luat steagul turcesc de la Grivița? Între adevăr și mistificare
Ziua Independentei - 140 de ani! Sarbatorim, in fiecare an, la 9 mai, Ziua Independentei, marcand astfel un moment de
Ovidiu la Tomis. BIMILENAR. Poetul care a scris în limba dacilor
Ovidiu la Tomis - un destin copleșitor. Cu două milenii în urmă, în ultimii ani de viață, consumați
Domnitorii noștri aveau bucătari străini încă din sec. al XVI-lea
Interesul pentru bucate alese şi gusturi apare timpuriu şi la noi, şi pentru că nu-i cazul de speculă şi analogii, o să
Tăblițele cerate de la Roșia Montană – o pagină de istorie mai puţin cunoscută
Descoperite acum aproape 2000 de ani, tăbliţele cerate de la Roşia Montană reprezintă documente unice de o valoare
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

ULTIMELE ŞTIRI

CNAIR anunță restricții de circulație pe autostrada soarelui

Centrul INFOTRAFIC al Poliției Române informează într-un comunicat ...

Laptele va fi măsurat duminică, la Șirnea

Primaria și Consiliul Local – Fundata alături de locuitorii satului ...

ANIF a pus în funcțiune sistemul de irigații Sadova Corabia

Sistemul de irigații Sadova Corabia a fost executat în perioada 1969-1973 ...

Efectul benefic al mirosului de iasomie

Potrivit unui nou studiu, mirosul de iasomie este la fel de benefic pentru ...

„Tunelul Iubirii” din Banat, comoara ascunsă a Europei

Un obiectiv natural din Caraş-Severin a fost ales de Parlamentul European ...

UPDATE: Incendiu puternic în Baloteşti. Flăcările continuă să ardă

UPDATE 09:00 Flacarile continua sa arda in mai multe zone ale incendiului de la ...

Caprele negre, mai puţine în Munţii Rodnei

Caprele negre din Parcul Naţional Munţii Rodnei sunt mai puţine acum ...

AFIR: fondurile pentru sectorul zootehnic au fost epuizate

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță, într-un comunicat, ...

Târgul de Antichități Țărănești începe vineri la Muzeul Țăranului Român

Peste 40 de colecționari din toată țara vin la Târgul de Antichități ...

UMF Târgu Mureş a suplimentat numărul de locuri bugetate la programele mici de studii

 

Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş a ...

Expoziție de păpuși la Centrul Cultural Reduta

 

Câteva zeci de păpuşi de diverse mărimi, care prezintă portul ...

Incendiu puternic in comuna Cernica

Incendiu la o cladire folosita pe post de cantina, in interiorul cimitirului ...

Sportul național se asortează cel mai bine cu portul popular

Oina, sportul nostru național se împletește armonios cu portul popular ...

Veste bună pentru turiștii care vizitează România

 

De azi, turiștii au din nou acces la Cetatea lui Vlad Țepeș din județul ...

Ghidul solicitantului privind cadastrul – în consultare publică

 

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional (POR) a ...

REŢETE DE SUFLET

Chiftele de năut ca la Simonopetra
Se spune că, odată, un călugăr era nemulţumit de sine, pentru că nu se putea stăpâni de la a mânca mult.
Carne la garniță
Sunt multe feluri de mancare pe care oricat le-ai cauta nu le vei mai gasi in alta parte: ruloul cosmenesc (carne de
Ostropel de miel, ca la stână
Pe la mine pe-acasă îi zicea ostropăț. Și-așa i-am zis și eu multă vreme, până ce am întâlnit
Înghețată de casă (rețeta lui Bacalbașa)
Pe la anul 1930, "când era (stră)bunica fată", prin bucătăriile caselor cu ştaif din centru, ori prin
Prăjitura cu miere, de Sânziene
Ziua de 24 iunie, aflata in preajma solstitiului de vara (atunci cand ziua este cea mai lunga, iar noaptea cea mai
Calcan gătit „pescărește” (rețetă de la Marea Neagră)
Povești de vilegiatură și rețete de la malul mării, iată o ofertă irezistibilă pentru acest mijloc de Cireșar, căci
Șerbet de zmeură, rețeta lui Emil Frederic
Până spre sfarsitul deceniului al doilea al veacului trecut, cofetariile erau destul de rare in Bucuresti. Si,
Plăcinta dobrogeană a Chiraței (rețetă armânească)
Intreb un localnic, apoi un bucatar, apoi un turist cu ce aliment ar asocia vacanta estivala. "Cu braga" - imi raspunde
Sărmăluțe cu urdă, în frunze de sfeclă (rețetă mănăstirească)
Am spus-o - și o voi repeta mereu - nu de la turci au învățat românii a pregăti sarmale! Ce ne deosebeşte,
Știucă umplută... ca la mare (rețetă mănăstirească)
Mereu în căutarea acelor retete romanesti de neuitat, pașii mă aduc și-n mănăstirile românești.
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Nunțile miezului de vară și-o rețetă neobișnuită, de purcel împănat cu boabe de strugure
Exista un moment cu totul special in vara cand nuntile intra intr-o rotire fara sfarsit. Fara sfarsit am spus? Nu, nu
Rețeta de suflet. Firul de indrușaim
Plimbare leneşă pe străzile pieptişe ale Chorei. Peste capetele de ţiglă roşie ale caselor îndesate unele
Rețeta de suflet. Un gând de Înălțare
Pe-acasa pe la noi, in Moldova bunicilor, ziua de Ispas trecea cu oua rosii, cu ceapa si usturoi verde, cu o pulpa de
Rețeta de suflet. Plăcinte coapte în „ler”
În ler – cuptorul tradiţional al moţilor – se fac «şi pânea, şi prăjiturile, şi
Rețeta de suflet. De la „crudivorism” la „raw vegan”
Cine îşi imaginează că dieta vegană fără foc (raw vegan) este o invenţie – şi o cucerire - a timpului pe
Rețeta de suflet. Poveste de la conac
S-a intamplat sa gasesc intr-o zi, in galantarele unui supermarket, potarnichi. Pasaruici mari abia cat pumnul unui
Rețeta de suflet. Marea bucătărie uitată a Ardealului
Gastronomia Ardealului a fost, în istorie, unul dintre marile câştiguri ale artei culinare. Ceea ce avem de
In Evul Mediu, primele reţetare care apar sunt in strănsă relaţie cu cărţile de medicină. In "Antidotarium Mesuae"
Rasfoiesc, cu placerea de a descoperi gustul altei epoci, paginile unei carti de Constantin Bacalbasa. Tiparita inainte
Rețeta de suflet. O ciorbă și legenda ei
Creatorii de rețete (tradiționale!), ca și creatorii de folclor, nu sunt numai apanajul unui timp care a trecut. Un
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

TRADIŢII

Sfinții Apostoli Petru și Pavel, o sărbătoare a agriculturii
Pe data de 29 iunie, în fiecare an, se sărbătoresc Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Cei doi apostoli sunt
Obicei unic în România de RUSALII: Ce este udatul nevestelor?
Rusaliile sunt prăznuite în fiecare an la 50 de zile de la sărbătoarea Sfintelor Paşti. Rusaliile vor fi
Rusaliile, un spectacol aparte al obiceiurilor românești
La 50 de zile după Paști se sărbătoreste minunea Pogorării Duhului Sfânt peste Apostolii Domnului, cărora le-a
Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa Elena
Pe data de 21 mai, în Biserica Ortodoxă, se face pomenirea Sfântului Constantin și a mamei sale Elena.
Sfântul Gheorghe, patronul naturii înverzite
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai importanți sfinți în calendarul creștin-ortodox. El
Săptămâna Patimilor
Acestea sunt ultimele zile din Postul Paștelui, iar creștinii retrăiesc tensiunea clipelor de la sfârșitul vieții
Lăzărelul, sâmbăta învierii lui Lazăr
Săptămâna dinaintea Floriilor este numită „a Floriilor”, ziua cand florile, plantele de orice fel
Floriile, sărbătoarea Renașterii
De Florii, una dintre marile sărbători ale lumii creștine, elementele creștine și precreștine se îmbină în
Lăsata Secului, ziua în care se cere iertare și se aprind focuri uriașe.
 Lăsata Secului reprezintă o sărbătoare ce semnifică ultima zi când se mai poate mânca "de dulce",
Dragobetele, sărbătoarea românească a dragostei
În tradiţia românească, Dragobetele marca începutul primăverii, fiind ţinut înainte de 1
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
”Face umbră pământului degeaba„
Zicem, câteodată, fiind excesiv de critici la adresa cuiva ce ni se pare că pierde mult timp nefăcând nimic
”Leneșul mai mult aleargă”
Cum o fi asta?! După ce că leneșul este leneș, cum să alerge așa de mult încât să i se ducă buhul de
”Hoțul cu un păcat, păgubașul cu mai multe”
Mda! Am citit odată că un asemenea proverb trebuie să-l fi inventat un mare hoț ce s-a pomenit vorbind pentru a se
”Năravul din fire, n-are lecuire”
Da, un viciu persistent în viața noastră ar putea însemna o nărăvire la obiceiuri nu tocmai ortodoxe sau
Nu râvni la bunul altuia
Practic, proverbul acesta, derivă din cea de-a zecea poruncă sfântă și care te îndeamnă... ” Sa nu
”Mi-am răcit gura de pomană”
Sau, ți-ai răcit gura degeaba, sau și-a răcit gura de pomană, iată vorbe rostite de cei ce vor constata de-alungul
”Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum”
Nu cunosc vreo vorbă care să mă intrige mai mult ca aceasta! Păi, cum să pot să o accept, așa cum vine ea din
”Când omul cade, îi piere și umbra”
Rostesc vorba aceasta și îmi vine brusc să mă uit în spate, sau în lateral; de mult nu mai știu dacă
”Rău cu rău dar mai rău fără rău”
Păi, da, este un lucru dovedit că trăind lângă un om rău, mult timp, când acesta dispare, toate
”Vecinul de lângă casă niciodată nu te lasă”
Iată un proverb care te face să zâmbești, de cum îl rostești, mai ales dacă ești de pe la țară! Cei care
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Ceramica de Horezu, marcă identitară a românilor
Un meşteşug tradiţional unic, practicat atât de bărbaţi, cât şi de femeile din partea de nord a judeţului
Moara de apă din Topleţ macină porumb la Muzeul ASTRA
În luna iunie a anului trecut, două mori din patrimoniul Muzeului ASTRA, una de apă şi alta pe tracţiune
Micii mari meşteşugari din nou la Sibiu!
În perioada 29 iulie - 2 august 2015, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului găzduieşte cea de aXX-a
Semne în lemn de Maramureș
Cadre pentru ușă, poartă, fereastră. Mii de troițe din lemn. Mult lemn. Pentru o viață și pentru mai multe vieți.
„Stuful românesc e beton”... pentru constructorii de case din Europa
Delta Dunării este cea mai mare rezervație naturală din Europa. In anul 1991 a dobândit recunoașterea
Mobilă pentru totdeauna
Meșterii satului de odinioară creau obiectele necesare gospodăriilor sătești. Fiecare obiect poartă denumiri arhaice de
Civilizaţia rurală a lemnului
Lazile de zestre, dulapurile, blidarele, culmile de pat etc., aceste obiecte pline de farmec si mister, realizate de
Ţesutul, artă şi meşteşug
Fragmente de tesaturi au fost descoperite datand inca din epoca bronzului pe teritoriul tarii noastre, mai precis
Să învârtim iar roata olarului
Olaritul reprezinta o indeletnicire pe care noi romanii o mostenim din adancul timpurilor, de la indepartatii nostri
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
Noul Pavilion Muzeal Multicultural de la Muzeul Astra din Sibiu
La sfârșitul lunii noiembrie s-a finalizat componenta proiectului Patrimoniu Deschis care prevede construcția
Povestea lăzilor săseşti din Transilvania ajunge în capitala ţării
Fiind gândită de la început ca o expoziţie itinerantăPovestea lăzilor săseşti din Transilvania
”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei”
Expoziţia ”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei” se va deschide joi,
Sărbătoarea Zaibărului şi a Prazului”, în municipiul Băileşti
Primăria Municipiului Băileşti, Consiliul Local Băileşti şi Casa de Cultură „Amza Pellea” organizează, pe
Global Mindscape, în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti, Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu şi
Cea de-a şasea ediţie a Divan  Film Festival a ajuns la final
Duminică, 30 august, s-a încheiat cea de-a șasea ediție a DivanuluiDegustătorilor de Film și Artă Culinară,
Festivalul ,,Tarafuri şi Fanfare
Primăria Municipiului Craiova şi Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă organizează astăzi, cea de-a X-a ediţie a
Târgul Comunităţilor Rurale, editia a III-a
O zonă pe care multă lume încă nu o cunoaşte, va fi ,,expusă” în acest sfârşit de
Festivalul Tarafuri şi Fanfare, ediţia a X-a
Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu, Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă şi Asociaţia Culturală GRIGORE LEŞE
Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare
Unicul festival din ţară ce reuneşte tradiţii, arte şi realităţi culturale din ţară şi din străinătate, se
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

CALENDARUL TRADIŢIILOR POPULARE

Cum măsurau sătenii timpul
Măsurarea timpului pentru țăranul de odinioară nu se facea exact și precis ca astăzi. ”Timpul Țăranului este mai puțin
Momentele zilei
Înainte de răsăritul soarelui Ȋn popor se spune că trebuie să te scoli înaintea soarelui, căci e păcat să răsară
«
»
  • 1
  • 2
Aprilie
Solomon a făcut ca luna lui april e jumătate cald şi numai jumătate frig, ca să poată oamenii samana pământul, să se
Martie
Mart e cea mai nesănătoasă lună; mart se numără din ziua de Sf. Toader şi ţine mai tot postul. În ziua ceea
Februarie
Poporul zice că luna lui februarie este: ferică şi desferică. Poate că unde în luna lui februarie începe a
Ianuarie
Începeţi să deregeţi gardurile, cercetaţi des prin pivniţă poamele, zarzavaturile; aerisaţi pe la amiazi
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
Iarna
Tradiţii:   Iarna se numeşte tot răstimpul cât ţine omăt. Ea se începe la Sf. Nicolae şi durează până la
Toamna
Tradiţii:   Toamna se începe de la Sf. Maria Mică şi durează până la Sf. Nicolae, 6 decembrie. Când tună
Vara
Tradiţii:   Vara începe cu Sf. Onofrei şi durează până la Sf. Maria Mică, 8 septembrie. Miezul verii sau
Primăvara
Tradiţii:   Primăvara se începe, după unii, cu prima lune din martie, după alţii când se sfârşesc zilele
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4