Muntele INTERZIS femeilor sau „ATHOSUL MARAMUREȘULUI”. Află ce minuni se petrec acolo

Autor: 

Sunt multe locuri în țară încărcate de energii benefice, despre care însă puține lucruri se știu. În jurul lor colcăie legendele despre minuni înfăptuite demult și despre altele care încă se întâmplă. Un astfel de teritoriu magic este cel cunoscut în popor drept Muntele Șatrei sau... Muntele Sfânt al Maramureșului, pe care sunt ridicate o mănăstire și un schit, cel din urmă - ca și Athosul grecesc - interzis femeilor.

Că te afli dinaintea unui loc unde se făptuiesc miracole înțelegi încă de cum intri în depresiunea Lăpușului și vezi Muntele Șatrei, cu forma lui perfectă de trunchi de piramidă. Unii cred că nu e o formă naturală, ci că a fost zidit de mână de om sau de îngeri, mai ales că este aceeași, ori din care parte l-ai privi. Geologii te vor asigura însă că este vorba despre o formațiune geologică de origine vulcanică.

Potrivit unor legende locale, pe Muntele Șatrei, la locul numit și acum „Șatra Pintii”, și-ar fi avut sălașul celebrul haiduc Pintea Viteazul și ortacii lui. Fiu de nobil, Pintea se răscoală împotriva stăpânirii și luptă pentru drepturile oamenilor din Maramureș. Pe Muntele Șatrei, numele lui îl primesc și Izvorul Pintii și Fântâna Pintii, lângă cel dintâi ridicându-se Mănăstirea Șatra, iar lângă a doua, Schitul Șatra (sau Șătrița). Izvorul Pintii este însă doar unul dintre cele cu puteri tămăduitoare de pe Șatra. Practic, dacă e să dăm crezare legendelor, fiecare firicel de apă care coboară pe pantele muntelui are puteri binefăcătoare. Despre Fântâna lui Pintea, se zice că în anumite zile din an „apa se făcea cum este untul” și că atunci avea puterea să vindece orice boală aceluia care se ungea cu ea.

După cum spun legendele şi baladele populare locale, haiducul Pintea Viteazul era născut în Măgoaja, în Maramureș. Grigore Pintea, fiul lui Cupşa Pintea şi al Mălinei s-a născut într-o famile de nobili, una dintre rudele lui fiind acel Ioan Cupşa, care în 1681, ctitorind mânăstirea Nicula din județul Cluj, a dăruit călugărilor celebra icoană a Maicii Domnului care plânge.

În partea sudică a formațiunii geologice trapezoidale, se află Peștera Pintii. De natură tectonică, peștera a fost însă mult lăgită și făcută funcțională de către om, cu mult înainte de timpul viețuirii lui Pintea acolo. Peștera este lungă de vreo 9-10 m, cu nișe laterale, care au fost folosite probabil ca dormitoare. Unii cred că pe Muntele Sfânt din Țara Lăpușului ar fi sălășluit cândva niște sihaștri, care s-au adăpostit în această peșteră. Alții spun că încă în vremea dacilor liberi aici se adăposteau sacerdoții lor. 

Te-ar putea interesa și

Lacul CINCIȘ, cel BÂNTUIT de legende

DEALUL LUI DUMNEZEU. Locul ULUITOR din ROMÂNIA unde trăiește un ANIMAL BIBLIC, UNIC în lume

Un sat roman datând din secolele II-III a fost descoperit la Sângeorgiu de Mureş

MINUNEA ascunsă a României! Acest loc este UNIC ÎN LUME, dar puțini știu de existența lui (VIDEO)

Profețiile „scrise” de părintele Arsenie Boca în fresca Bisericii Drăgănescu

Muntele INTERZIS femeilor sau „ATHOSUL MARAMUREȘULUI”. Află ce minuni se petrec acolo

Legendele referitoare la Pintea și haiducii lui spun însă altceva. Aceștia, furau de la bogați și dau săracilor, dar se pare că nu toate câte au fost adunate au apucat a fi dăruite, înainte de extincția lor. O bună parte a comorilor lua de la bogătași fusese pusă la păstrare în Peștera Pintii, într-un loc așa de bine ascuns, că nici până în ziua de azi nu a fost găsit. Unii spun că locul secret din peșteră, cel unde se află banii și aurul, se deschide o singură dată în an, în noaptea de Înviere, dar cine a intrat acolo nu a mai ieșit niciodată.

Chiar dacă locul poartă de sute de ani numele de „Muntele Sfânt”, mănăstirea și schitul sunt de dată recentă. Mănăstirea Șatra a fost ridicată de preotul Ioan Cozma la începutul anilor 90. Pe locul acela, însă, în secolul al XVIII-lea fusese o mănăstire de călugări, care a fost bombardată de armata lui Bukow, o dată cu alte mănăstiri din Maramureș și Ardeal. Cea de acum a fost ridcată însă în urma unor viziuni. Se zice că Episcopul Calinic al Argeșului trecuse pe acolo și promisese că va înălța mănăstire, dar nefăcându-se nimic, începuse a visa noapte de noapte că se ridică din patul lui și pleacă în zbor spre Muntele Șatrei, undă construiește mănăstirea cu zid de cetate. Au fost însă și alte vise prevestitoare, FilipTeodor din Stoiceni, pe când era prizonier în Siberia, visase că se va întoarce la Șatra, unde se va ridica o mănăstire, iar o femeie din același sat, pe numele său Anica, visase chiar înainte de a muri și a spus neamurilor ei că în curând se va înălța o mănăstire pe Muntele Sfânt, în vis apărându-i chiar și preotul-constructor Ioan Cozma.

Schitul Șatra lui Pintea are un statut aparte. Aici este strict interzis accesul femeilor sub jurământ și blestem, fiind respectate regulile de pe Muntele Athos, care permit doar accesul bărbaților în locurile sfinte.

Citește și

Miraculoasa întâmplare a veniri mâinii Sfântului Nicolae la Mihai Viteazul 

Apocalipsa Marelui Babilon. Profeția care zguduie America 

REPORTAJE

Muzeul Satului din Bucureşti – paradisul autentic românesc din inima metropolei, cea mai vizitată atracţie turistică din capitală
Marţi, 17 mai, s-au împlinit 80 de ani de la inaugurarea pentru public a Muzeului satului „Dimitrie
Satul fermecat de la Șosea. Muzeul Satului Dimitrie Gusti, la 80 de ani
Marţi, 17 mai, se împlinesc 80 de ani de la inaugurarea pentru public a Muzeului satului „Dimitrie
România misterioasă. Legenda Cascadei Bigăr (aleasă „cea mai spectaculoasă cascadă din lume”)
A fost aleasă în 2013 de către site-ul The World Geography din Statele Unite ale Americii drept „cea mai
65 de urări de Florii, pentru sms-uri, twittere, mesaje pe facebook ori scrisori
Un milion și jumătate de români poartă nume de floare, de arbore sau de iarbă aromată. Lor le aducem urări de
„Chanson du Roumain” sau cum s-a dus Johnny Hallyday „la mândra-n șopru”-n Maramu' (video)
Articolul de față nu e chiar despre România misterioasă, ci despre un cântec al lui Johnny Hallyday,
Cheia longevității: să nu te doară oasele (!) Rețeta secretă a românului care a trăit 138 de ani
A fost un adevărat monument al longevității... hrănindu-se cu legume și dragavei, cu brânză și lapte și carne din
România misterioasă. Comorile din peștera fără fund
Locuri misterioase din România și poveștile lor. Sunt sute, poate mii, iar ceea ce urmează nu ridică decât
Rozariul de la Mândruloc – colțul de Rai cu mireasmă de trandafiri
O oază de frumuseţe, aflată la 10 km de Arad, în apropierea localităţii Mândruloc îți umple sufletul
Mama – sufletul familiei, un serial emoţionant de istorie orală, oferit de Rador
Cei mai mulţi dintre noi gândesc, vorbesc, scriu cu plăcere sau cu dor despre mama. Legătura cu cea care ne
„Ce-şi doresc femeile?... Dumnezeu ştie! Sunt aşa de greu de înţeles...”
De câte ori ai auzit asta? De prea multe ori! Hai să-i ajutăm pe domni şi, mai în glumă, mai în
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Patrimoniul cultural al minorităților entice, promovat în cadrul evenimentului ASTRA multicultural
Muzeul Astra din Sibiu organizează un eveniment de amploare dedicat promovării și valorificării patrimoniului cultural
Ionuţ Cocoş, marele câştigator al editiei cu numarul IX, a Festivalului de la Ovidiu
Oraşul Ovidiu a fost timp de trei zile în sărbătoare. Artişti renumiţi ai muzicii pop, rock, dar şi mari nume ale
Ionela Cristina Bugnar a obţinut trofeul Festivalului “Pe marginea Dunării”
În oraşul care te întâmpină cu parfum îmbătător de tei, situat în lunca fluviului ce
Festivalul concurs de muzică populară “Pe marginea Dunării” debutează miercuri
Numeroşi tineri, iubitori de folclor, şi-au dat întâlnire la început de iunie la Giurgiu, pentru a
Câştigătorii Festivalului Naţional Concurs de Interpretare Vocală şi Instrumentală ,,Ion Petreuş”
În perioada 31 mai – 1 iunie, s-a desfăşurat, la Teatrul Municipal din Baia Mare, ediţia a VIII-a a
Cel mai vechi sat din România ascunde o poveste aparte și un peisaj de vis
“Satul tăietorilor de lemne”, ascuns în inima codrilor Olteniei, este cel mai vechi sat din
Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” împlineşte, la 10 mai, 80 de ani
Se împlinesc 80 de ani de când profesorul Dimitrie Gusti a creat, în inima Bucureştilor, un sat care,
Dieta oamenilor din Hunza. Cum să trăiești 160 de ani?
Urmașii lui Alexandru cel Mare din Valea Hunza trăiesc, în mod obișnuit, 120-140 de ani și mor „de moarte
Georgia la un pas de UE si de NATO
Aşezată la limita dintre Asia şi Europa , înconjurată de Turcia şi Rusia , Georgia a devenit o ţară importantă
Mici bucurii pentru copiii dintr-un sat izolat din Sibiu
Muzeul ASTRA a lansat recent o campanie umanitară cu scopul de a sprijini copiii nevoiaşi din satul Fofeldea. Este
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Povestea „Cămășii cu altițe” sau Despre haina care îmbracă un neam
Antena Satelor în Satul Comorilor! Știm că v-a fost dor să mai călătorim împreună pe ulițele verii și ale
IA - călătorie fără sfârșit prin timpul românilor!
IA românească - „IA călătoare” o numesc aceia care o caută și o îngrijesc - spune o poveste
La mulţi ani, noului Rador! - 26 de ani de informaţie
Agenţia de Presă RADOR a Radio România s-a născut în primele luni postrevoluţionare, ca răspuns la căutarea
Doina, artă melodică prin excelenţă, este confundată, uneori, cu cântecul propriu-zis
Doina, cântec rupt, parcă, din starea sufletească a românilor, aduce cu sine, faţete ale celor care au
Cântecul a fost călăuza vieţii Elenei Roizen; „Nu pot trăi fără cântec, este ca aerul, îl respiri ca să nu mori!”
Oraşul dobrogean Ovidiu se pregăteşte să îmbrace haine de sărbătoare, să-i aducă un omagiu interpretei care
Free Miorița aduce lumină în „satul care nu există pe hartă”. 15 case vor fi dotate cu sisteme fotovoltaice la Balta Roșie
Am fost cu ei, în Săptămâna Mare, la Lozna, în județul Botoșani, să aducem lumină în
„Rău îi mamă prin străini/ Ca noaptea prin mărăcini...” sau despre „Căluș, dansul interzis”
Respectul pentru ceea ce înseamnă ființa unui neam (de la rădăcini și eroi la limbă și cultură) nu ar trebui să
Troița de la Pitulusa - Vrancea, resfințită
Scriu aceste rânduri, cu emoție și bucurie în suflet. Sunt fiică de țăran și mă mândresc cu
Mehedinţiul -
Ținutul Mehedințiului coboară dinspre nord-vest spre sud-est, prin munţii Mehedinţiului şi ai Cernei, podişul
Baba Novac, eroul legendar care la 70 de ani învârtea sabia ca unul de 20 de ani
Baba Novac a fost un haiduc mercenar sârb, căpitan de seamă al oștii de haiduci din armata lui Mihai Viteazul.
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Fraţii Petreuş au purtat în suflet satul natal, Glod, indiferent de locul în care au poposit
Născuţi pe meleaguri maramureşene, fraţii Ştefan şi Ion Petreuş au îndrăgit muzica din anii nevârstniciei.
Au trecut 7 ani de la dispariţia Valeriei Peter Predescu
Valeria Peter Predescu s-a născut în octombrie 1947, la Telciu, judeţul Bistriţa-Năsăud. A debutat în 1971,
Sofia Vicoveanca a primit în dar un timbru vocal inconfundabil după ce a devenit mamă
Sofia Vicoveanca s-a născut la 23 septembrie 1941 în comuna Toporăuți, în inima Bucovinei. A avut o
Maria Ciobanu încânta musafirii părinţilor în copilărie
S-a născut pe plaiuri vâlcene şi este îndrăgită de românii din toate colţurile lumii. Maria Ciobanu
Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş, “duel” pentru premiul I în perioada studenţiei
În perioada studenţiei, între Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş exista o mare concurenţă chiar dacă
Lioara, însurăţirea fetelor de pe Valea Crişului Negru
Cine n-a auzit şi n-a îndrăgit minunatul cântec “Lioară, Lioară” interpretat de Florica Bradu?
Elena Roizen, vocea care ne-a adus Dobrogea aproape
Elena Roizen s-a născut la 1 februarie 1945 la Ovidiu, judeţul Constanţa şi a debutat în 1965 la Radiodifuziunea
Daciana Ungureanu aşază simbolistica tradiţională pe vase din lut
Poposesc, deseori, la Novaci – Pociovaliştea – într-un univers tainic, într-o lume conturată cu
Biserica din Dretea, o bijuterie a meşterilor ţărani de odinioară, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului
Din vechime, meşterii lemnari au creat cu un rafinament aparte biserici din lemn. În jurul bisericilor s-au
Daniela Condurache a visat de mică să devină artistă
Interpreta Daniela Condurache s-a născut la 23 mai 1962 în localitatea Stănceşti, judeţul Botoşani. A avut o
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Semnele cerului pe ii şi pe poale
Cândva, portul popular făcea parte din viaţa de zi cu zi a românilor, iar gospodinele se întreceau
Bucureştii
Conu Victor Eftimiu îşi purta cu multă distincţie şi bonomie trupeşa-făptură. Obişnuia a spune despre sine:
Picatura de cultura. Avram Iancu, liderul Apusenilor
Avram Iancu, "Craisorul muntilor" a militat pentru apararea drepturilor sociale si nationale ale romanilor si
Mica evadare
În zilele lipsite de glorie de sub Mihail Sturza, în anul 1848, fierbea sângele în venele
Sistemul penitenciar din România, la 1911
Cu mai mult de o suta de ani in urma, situatia sistemului penitenciar romanesc devenise subiect de presa la ordinea
Hofball, mare bal, marele vals
Adevăratele baluri vieneze au fost şi vor rămâne doar cele ticluite cu meşteşug, îndemânare şi
Domnul Cocea de vorbă cu Pantelimon. JURNALISTUL ȘI TÂLHARUL
Reportajele pitoresti pe care N.D. Cocea le scrie (despre intalnirea cu Pantelimon, dar si cu mama acestuia, despre
Tangoul, dansul „diavolilor roșii”, proscris la Vatican
Motto: „Va fi greu ca Tango să fie combătut, căci are prea multe... defecte. Puterea lui constă tocmai în
Cum s-a întâlnit tâlharul Pantelimon cu jurnalistul N.D. Cocea şi prinţul Aristide Caradja
Nu era nici Andrii Popa, nici vestitul haiduc Sapte-Cai, nici Robin Hood si nici Zigomar, eroul celebru al lumii de
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9

ULTIMELE ŞTIRI

Centrul de informare Colinele Transilvaniei

Unul dintre cele mai bine păstrate peisaje tradiționale din Transilvania, ...

Consiliul Uniunii Europene – 27 iunie 2016

Achim Irimescu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a participat la ...

Evoluţia focarelor de dermatoză nodulară a bovinelor

Până la această dată, de la începutul anului, la zi, situaţia ...

ANSVSA a verificat fructele şi legumele provenite din import

În perioada 11- 26 iunie 2016 inspectorii sanitari veterinari şi pentru ...

Pădurile de stat din judeţul Harghita sunt certificate forestier

Suprafaţa forestieră de stat administrată de Direcţia Silvică Harghita, adică ...

Munţii Maramureşului şi Mocăniţa, atracţiile sezonului estival

O călătorie cu renumitul tren Mocăniţa pe Valea Vaserului dar şi Parcul Natural ...

INFOTRAFIC: Recomandări pentru o deplasare sigură în condiţii de ploaie

Pentru a preveni producerea accidentelor rutiere pe drumurile publice, Centrul ...

170 de programe de formare profesională, din iulie, la nivel naţional

3.204 persoane vor putea participa la cursurile gratuite organizate de Agenţia ...

Vara voluntariatului în Geoparcul Dinozaurilor “Ţara Haţegului”

Geoparcul Dinozaurilor “Ţara Haţegului” - Geoparc Internaţional ...

Doar 45% din cheltuielile cu medicamente au fost acoperite în 2015 din fonduri publice

Din totalul cheltuielilor cu medicamente în România, la nivelul ...

Tabăra de incluziune socială la “Casa din Munte”

“Casa din munte” din Strungari, primul campus şcolar rural din ...

Începe o nouă campanie "Adoptă o Casă" la Roșia Montană

Asociațiile Alburnus Maior și ARA (Arhitectură. Restaurare. Arheologie) anunță ...

21 din cele 31 de termocentrale pe cărbune ale României funcționează ilegal

Greenpeace România a lansat raportul “Starea termocentralelor pe ...

Cu Ivan Patzachin în canotca

În cadrul manifestărilor complexe desfășurate cu ocazia sărbătoririi ...

Târg de Sfinţii Apostoli “ Petru şi Pavel”

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită, în ...

REŢETE DE SUFLET

Nunțile miezului de vară și-o rețetă neobișnuită, de purcel împănat cu boabe de strugure
Exista un moment cu totul special in vara cand nuntile intra intr-o rotire fara sfarsit. Fara sfarsit am spus? Nu, nu
Rețeta de suflet. Firul de indrușaim
Plimbare leneşă pe străzile pieptişe ale Chorei. Peste capetele de ţiglă roşie ale caselor îndesate unele
Rețeta de suflet. Un gând de Înălțare
Pe-acasa pe la noi, in Moldova bunicilor, ziua de Ispas trecea cu oua rosii, cu ceapa si usturoi verde, cu o pulpa de
Rețeta de suflet. Plăcinte coapte în „ler”
În ler – cuptorul tradiţional al moţilor – se fac «şi pânea, şi prăjiturile, şi
Rețeta de suflet. De la „crudivorism” la „raw vegan”
Cine îşi imaginează că dieta vegană fără foc (raw vegan) este o invenţie – şi o cucerire - a timpului pe
Rețeta de suflet. Poveste de la conac
S-a intamplat sa gasesc intr-o zi, in galantarele unui supermarket, potarnichi. Pasaruici mari abia cat pumnul unui
Rețeta de suflet. Marea bucătărie uitată a Ardealului
Gastronomia Ardealului a fost, în istorie, unul dintre marile câştiguri ale artei culinare. Ceea ce avem de
In Evul Mediu, primele reţetare care apar sunt in strănsă relaţie cu cărţile de medicină. In "Antidotarium Mesuae"
Rasfoiesc, cu placerea de a descoperi gustul altei epoci, paginile unei carti de Constantin Bacalbasa. Tiparita inainte
Rețeta de suflet. O ciorbă și legenda ei
Creatorii de rețete (tradiționale!), ca și creatorii de folclor, nu sunt numai apanajul unui timp care a trecut. Un
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Rețeta zilei de luni. Linte făcăluită (rețetă din bătrâni)
Fără îndoială, bucătăria românească mai are în­că multe reţete neştiute, care abia aşteaptă să
Rețeta zilei de vineri. Dulceață din plante de leac (pentru Drăgaică sau Sânziene)
Nu sunt mulți cei care știu că primul „tratat de sulcețuri” a fost scris de Nostradamus. Nostradamus -
Rețeta zilei de miercuri. Învârtita cu mere crețești, pe placul lui Eminescu (rețete românești pe gustul tău)
Într-o zi ca aceasta, din miezul lui iunie, am vrea să avem puterea ca, dându-ne peste cap, să devenim
Rețeta zilei de sâmbătă. Șalăul „duduiei” Elena (rețeta lui Constantin Bacalbașa)
O dată cu reeditarea „Dictaturii gastronomice” a lui Constantin Bacalbașa, cronicarul Bucureștilor de
Escalop pentru „joile domnești” (rețete românești pe gustul tău)
După tradiția satului românesc, astăzi încep „Joile domnești”, timp de nouă săptămâni la
Rețeta zilei de joi. Escalop pentru „joile domnești” (rețete românești pe gustul tău)
După tradiția satului românesc, astăzi încep „Joile domnești”, timp de nouă săptămâni la
Rețeta zilei de miercuri. Știucă umplută ca la... mare (rețete românești pe gustul tău)
Mereu în căutarea acelor retete romanesti de neuitat, pașii mă aduc și-n mănăstirile
Rețeta zilei de luni. Pâine pentru Lunea Mare
A șaptea etapă din Postul Paștilor, Săptămâna Mare, ar putea fi la fel de bine numită și Săptămâna Neagră,
Rețeta zilei de duminică. Șalău marinat (rețete românești pe gustul tău)
Simbolurile heraldice ale călărășenilor erau cândva peștele și snopul de grâu. Așezate împreună pe
Rețeta zilei de joi. Sarmale cu urdă, în frunze de sfeclă (rețete românești pe gustul tău)
Am spus-o - și o voi repeta mereu - nu de la turci au învățat românii a pregăti sarmale! Ce ne
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

TRADIŢII

Ceramica de Horezu, marcă identitară a românilor
Un meşteşug tradiţional unic, practicat atât de bărbaţi, cât şi de femeile din partea de nord a judeţului
Moara de apă din Topleţ macină porumb la Muzeul ASTRA
În luna iunie a anului trecut, două mori din patrimoniul Muzeului ASTRA, una de apă şi alta pe tracţiune
Micii mari meşteşugari din nou la Sibiu!
În perioada 29 iulie - 2 august 2015, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului găzduieşte cea de aXX-a
Semne în lemn de Maramureș
Cadre pentru ușă, poartă, fereastră. Mii de troițe din lemn. Mult lemn. Pentru o viață și pentru mai multe vieți.
„Stuful românesc e beton”... pentru constructorii de case din Europa
Delta Dunării este cea mai mare rezervație naturală din Europa. In anul 1991 a dobândit recunoașterea
Mobilă pentru totdeauna
Meșterii satului de odinioară creau obiectele necesare gospodăriilor sătești. Fiecare obiect poartă denumiri arhaice de
Civilizaţia rurală a lemnului
Lazile de zestre, dulapurile, blidarele, culmile de pat etc., aceste obiecte pline de farmec si mister, realizate de
Ţesutul, artă şi meşteşug
Fragmente de tesaturi au fost descoperite datand inca din epoca bronzului pe teritoriul tarii noastre, mai precis
Să învârtim iar roata olarului
Olaritul reprezinta o indeletnicire pe care noi romanii o mostenim din adancul timpurilor, de la indepartatii nostri
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
”Face umbră pământului degeaba„
Zicem, câteodată, fiind excesiv de critici la adresa cuiva ce ni se pare că pierde mult timp nefăcând nimic
”Leneșul mai mult aleargă”
Cum o fi asta?! După ce că leneșul este leneș, cum să alerge așa de mult încât să i se ducă buhul de
”Hoțul cu un păcat, păgubașul cu mai multe”
Mda! Am citit odată că un asemenea proverb trebuie să-l fi inventat un mare hoț ce s-a pomenit vorbind pentru a se
”Năravul din fire, n-are lecuire”
Da, un viciu persistent în viața noastră ar putea însemna o nărăvire la obiceiuri nu tocmai ortodoxe sau
Nu râvni la bunul altuia
Practic, proverbul acesta, derivă din cea de-a zecea poruncă sfântă și care te îndeamnă... ” Sa nu
”Mi-am răcit gura de pomană”
Sau, ți-ai răcit gura degeaba, sau și-a răcit gura de pomană, iată vorbe rostite de cei ce vor constata de-alungul
”Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum”
Nu cunosc vreo vorbă care să mă intrige mai mult ca aceasta! Păi, cum să pot să o accept, așa cum vine ea din
”Când omul cade, îi piere și umbra”
Rostesc vorba aceasta și îmi vine brusc să mă uit în spate, sau în lateral; de mult nu mai știu dacă
”Rău cu rău dar mai rău fără rău”
Păi, da, este un lucru dovedit că trăind lângă un om rău, mult timp, când acesta dispare, toate
”Vecinul de lângă casă niciodată nu te lasă”
Iată un proverb care te face să zâmbești, de cum îl rostești, mai ales dacă ești de pe la țară! Cei care
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Sânzienele, sărbătoarea iubirii și a belșugului
În ziua de 24 iunie, este celebrată sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătoare cunoscută
„Căluşul ca pe Vlaşca”, organizat în ziua Moşilor de vară la Giurgiu
Înaintea Rusaliilor sunt sărbătoriţi Moşii de vară, numiţi, în unele locuri, şi Moşii de oale sau de
Ispasul sau Paștele Cailor
În tradiţia populară, ziua Înălţării Domnului mai este cunoscută şi ca ziua "de Ispas" sau "Paştele
Obiceiuri și tradiții de sfinții Împărați Constantin și Elena! Ce nu trebuie să faci pe 21 Mai
Pe 21 mai, crestinii ortodocsi ii sarbatoresc pe Sfintii Constantin si Elena. In aceasta zi trebuie respectate mai
Săptămâna Luminată
Săptămâna care urmează imediat Duminicii Paștelui poartă numele de Săptămâna Luminată. În vechime,
De ce nu este bine să vopsești ouăle în Vinerea Mare
Oul vopsit este un simbol prezent pe toate mesele în ziua de Paști. În tradiția creștină, ouăle
Obiceiuri de Florii! Află ce trebuie să faci ca să-ți visezi ursitul!
Inainte de a intra in Ierusalim, Hristos l-a inviat pe Lazar. Invierea lui Lazar este simbolul invierii viitoare a
Ouăle vosite, de la legende la tradiţii
În tradiţia noastră religioasă şi culinară, ouăle vopsite înseamnă bunavestire, purificare şi
„Mersul cu salcia” prin sat în Ajunul Floriilor
În seara zilei de vineri, premergătoare Sâmbetei lui Lazăr, din ajunul Floriilor, copiii vin la Biserică
Săptămâna Patimilor
Acestea sunt ultimele zile din Postul Paștelui, iar creștinii retrăiesc tensiunea clipelor de la sfârșitul vieții
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Noul Pavilion Muzeal Multicultural de la Muzeul Astra din Sibiu
La sfârșitul lunii noiembrie s-a finalizat componenta proiectului Patrimoniu Deschis care prevede construcția
Povestea lăzilor săseşti din Transilvania ajunge în capitala ţării
Fiind gândită de la început ca o expoziţie itinerantăPovestea lăzilor săseşti din Transilvania
”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei”
Expoziţia ”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei” se va deschide joi,
Sărbătoarea Zaibărului şi a Prazului”, în municipiul Băileşti
Primăria Municipiului Băileşti, Consiliul Local Băileşti şi Casa de Cultură „Amza Pellea” organizează, pe
Ora de şcoală la muzeu
Global Mindscape, în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti, Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu şi
Cea de-a şasea ediţie a Divan  Film Festival a ajuns la final
Duminică, 30 august, s-a încheiat cea de-a șasea ediție a DivanuluiDegustătorilor de Film și Artă Culinară,
Festivalul ,,Tarafuri şi Fanfare
Primăria Municipiului Craiova şi Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă organizează astăzi, cea de-a X-a ediţie a
Târgul Comunităţilor Rurale, editia a III-a
O zonă pe care multă lume încă nu o cunoaşte, va fi ,,expusă” în acest sfârşit de
Festivalul Tarafuri şi Fanfare, ediţia a X-a
Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu, Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă şi Asociaţia Culturală GRIGORE LEŞE
Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare
Unicul festival din ţară ce reuneşte tradiţii, arte şi realităţi culturale din ţară şi din străinătate, se
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

CALENDARUL TRADIŢIILOR POPULARE

Aprilie
Solomon a făcut ca luna lui april e jumătate cald şi numai jumătate frig, ca să poată oamenii samana pământul, să se
Martie
Mart e cea mai nesănătoasă lună; mart se numără din ziua de Sf. Toader şi ţine mai tot postul. În ziua ceea
Februarie
Poporul zice că luna lui februarie este: ferică şi desferică. Poate că unde în luna lui februarie începe a
Ianuarie
Începeţi să deregeţi gardurile, cercetaţi des prin pivniţă poamele, zarzavaturile; aerisaţi pe la amiazi
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
Iarna
Tradiţii:   Iarna se numeşte tot răstimpul cât ţine omăt. Ea se începe la Sf. Nicolae şi durează până la
Toamna
Tradiţii:   Toamna se începe de la Sf. Maria Mică şi durează până la Sf. Nicolae, 6 decembrie. Când tună
Vara
Tradiţii:   Vara începe cu Sf. Onofrei şi durează până la Sf. Maria Mică, 8 septembrie. Miezul verii sau
Primăvara
Tradiţii:   Primăvara se începe, după unii, cu prima lune din martie, după alţii când se sfârşesc zilele
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
Cum măsurau sătenii timpul
Măsurarea timpului pentru țăranul de odinioară nu se facea exact și precis ca astăzi. ”Timpul Țăranului este mai puțin
Momentele zilei
Înainte de răsăritul soarelui Ȋn popor se spune că trebuie să te scoli înaintea soarelui, căci e păcat să răsară
«
»
  • 1
  • 2