-

Cheltuielile necesare pentru asigurarea unui trai decent, greu de acoperit

Cheltuielile necesare pentru asigurarea unui trai decent sunt greu de acoperit pentru aproximativ 24% din gospodăriile populației.

Asigurarea hranei zilnice este o problemă pentru 19%, iar plata utilităților nu poate fi făcută la timp de 40% din familii, aceste ponderi fiind în continuă creștere în ultimii ani, arată statisticile oficiale analizate de Jurnalul.

Cât despre vreo săptămână de vacanță, cumpărarea de haine noi sau înlocuirea mobilei învechite - acestea sunt un lux pentru mai mult de jumătate din gospodării.

În aceste condiții, una din 10 familii este nevoită să se împrumute „până la leafă” sau chiar să presteze o muncă suplimentară.

„Pentru majoritatea gospodăriilor, nivelul veniturilor pe care le realizează şi în special al celor care rămân la dispoziţia lor după efectuarea cheltuielilor pentru producţia gospodăriei şi pentru plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor etc. este foarte scăzut în raport cu cheltuielile pe care trebuie să le facă pentru satisfacerea nevoilor de consum.

Lipsa resurselor financiare a determinat o mare parte a gospodăriilor să nu poată plăti la timp facturile pentru consumul utilităţilor”, arată Institutul Național de Statistică (INS), în studiul „Coordonate ale nivelului de trai” publicat luni seara pe site-ul său oficial.

Prima grijă: factura la întreținere

Potrivit INS, 40,5% din totalul acestor gospodării, în anul 2019 (39,8% în 2018), nu aveau posibilitatea plăţii la timp a serviciilor legate de întreţinerea locuinţei. Pe medii de rezidență, 43,8% (43,7% în 2018) din gospodăriile din mediul urban şi 37,5% (36,3% în 2018) din gospodăriile din mediul rural se aflau în această situație. 

Citeste continuarea AICI

Foto: pixabay

Articole înrudite

  • România, printre statele UE unde industria este cea mai semnificativă activitate economică

    Industria a reprezentat anul trecut cea mai semnificativă activitate economică din Uniunea Europeană în funcţie de producţia generată, reprezentând 19,7% din valoarea totală brută adăugată.

    Statele cu cel mai ridicat procent au fost: Irlanda (35%), Cehia (29,2%), Slovenia (27%), Polonia (24,7%), Slovacia (24,5%), Germania (24,3%) şi România (24,1%), arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

    Celelalte activităţi economice importante din UE au fost anul trecut 'comerţul en gros şi en detail, transport, servicii alimentare şi de cazare' (19,7% în UE, 20,1% în România), urmate de 'Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială' (18,7% în UE, 15% în România), 'Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice' (11,4% în UE, 8,7% în România), 'Activităţi imobiliare' (10,8% în UE, 8% în România), 'Construcţii' (5,3% în UE, 7,1% în România), 'Agricultură, silvicultură şi pescuit' (1,6% în UE, 4,5% în România), 'Informaţii şi comunicaţii' (5,4% în UE, 6,1% în România), 'Finanţe şi asigurări' (4,7% în UE, 2,7% în România), 'Artă şi activităţi de recreere' (3,4% în UE, 3,7% în România).

    Deşi 'Industria' a continuat să reprezinte anul trecut cea mai semnificativă activitate economică din Uniunea Europeană în funcţie de producţia generată, în ultimele două decenii s-a înregistrat un declin semnificativ (de la 22,6% în 1999 la 19,7% în 2019; minus 2,9 puncte procentuale).

    De asemenea, în ultimele două decenii s-a înregistrat o scădere importantă şi în 'Agricultură, silvicultură şi pescuit' (minus 0,7 pp), 'Finanţe şi asigurări' (minus 0,4 pp), 'Construcţii' (minus 0,3 pp), 'Artă şi activităţi de recreere' (minus 0,2 pp) şi s-a menţinut stabil sectorul 'comerţ en gros şi en detail, transport, servicii alimentare şi de cazare'.

    În schimb, s-au înregistrat creşteri pe segmentele 'Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice' (de la 9,4% în 1999 la 11,4% în 2019, două pp), 'Activităţi imobiliare' (de la 9,6% în 1999 la 10,8% în 2019, 1,2 pp), 'Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială' (0,7 pp) 'Informaţii şi comunicaţii' (0,6 pp).

    În 13 state membre ale UE, 'Comerţul en gros şi en detail, transport, servicii alimentare şi de cazare' au reprezentat anul trecut cea mai semnificativă activitate economică în funcţie de valoarea brută adăugată generată. Cel mai ridicat procent s-a înregistrat în Lituania (31,4% din total valoarea totală brută adăugată), Grecia (27,6%), Polonia (26%), Cipru (25,3%), Letonia (24,8%) şi Portugalia (24,5%).

    'Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială' a fost principala activitate economică în funcţie de valoarea brută adăugată generată în cinci state membre UE: Franţa (21,9%), Belgia şi Suedia (ambele cu 21,3%), Olanda (21,1%) şi Danemarca (20,8%).

    De asemenea, Luxemburg a fost singurul stat membru unde sectorul 'Finanţe şi asigurări' a reprezentat anul trecut cea mai semnificativă activitate economică, generând 26,8% din valoarea totală brută adăugată.

    Sursa: agerpres

    Foto: pixabay

  • Aproape 5000 de bistrițeni trăiesc la limita sărăciei

    Starea de alertă determinată de pandemia de coronavirus se prelungește pentru încă o lună de zile iar efectele, pe termen lung se dovedesc a fi devastatoare, atât din punct de vedere social cât și economic.

  • Salariul mediu net a scăzut. În ce domenii se câștigă cel mai bine

    Salariul mediu brut a scăzut cu 2,4% în luna august, față de perioada anterioară, respectiv de 131 de lei, ajungând la 5.337 de lei. Salariul mediu net a scăzut cu 2,9%, respectiv cu 97 de lei, situându-se la 3.275 de lei, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

  • Microgranturi de 2.000 de euro pentru firmele mici

    Au început înscrierile pentru accesarea de microgranturi din fonduri externe nerambursabile, formularul electronic de înscriere fiind activ pe platforma IMM Recover.

  • Banca Mondială estimează o scădere de 5,7% a economiei românești

    Criza economică provocată de pandemia de coronavirus se adâncește. Aceasta va suferi o scădere de 5,7% în 2020, potrivit prognozei realizate de Banca Mondială.