-

Prăjitură cu brânză de vaci (pentru Săptămâna Albă)

Suntem în prima zi din Săptămâna Albă, cea care precede Postul cel Mare al Paștilor, și o serie de cutume, inclusiv alimentare, se cuvine să fie respectate. Azi e dezlegare la lapte, ouă și brânză. Deci vom găti cu aceste ingrediente.

Pentru că Februarie are cel mai mic număr de zile, 28 sau 29, se spune că este cel mai mic dintre copiii Anului. Povestea populară are un farmec aparte, căci prin simplitatea ei încearcă să explice pe înţelesul tuturor de ce este atât de schimbătoare vremea în ultima lună a iernii.

Aşadar, Anul (un bătrân ajuns la o vârstă venerabilă) avea 12 fii şi o vie drept singura lor avere. După ce via a fost culeasă şi vinul aşezat la păstrare în butoaie, feciorii au găsit de cuviinţă a-şi împărţi vinul între ei. Aşa se face că au trasat linii pe butoi, iar fiecare dintre ei şi-a pus canaua în partea lui. Prima lună a anului, Ianuarie, şi-a aşezat canaua sus de tot, aşa cum i se cuvine unui frate mai mare să fie mereu primul, iar lui Februarie, cel mai mic dintre toţi, i-a revenit ultima parte a butoiului, cea de jos. Cum fiecare trebuia să-şi drămuiască după propria pricepere cantitatea de vin, cei mai mari s-au hotărât să arate că sunt mai gospodari şi au lăsat partea lor să capete o aromă mai puternică. Februarie însă, mai fără minte, a tot băut în fiecare zi vin, fiind vesel şi fără griji. Când a venit şi rândul lui Ianuarie să bea vin, nu a mai curs nici o picătură din partea lui. La fel au păţit şi celelalte luni. Cum numai Februarie avea vin din belşug, fraţii mai mari s-au supărat foarte tare şi au vrut să-l înveţe minte. De atunci şi până în zilele noastre, Februarie plânge amarnic când este alergat de fraţii lui şi râde atunci când este lăsat în pace ca să guste în tihnă din vinul din butoi. Precum este Februarie aşa este şi vremea: când este frig de îngheaţă pietrele, când este cald şi frumos ca într-o zi de primăvară. Se pare că astfel ar fi grăit Februarie către fratele său Ianuarie: “Dacă nu mi-ar fi ruşine de frate-meu cel mare, adică de Ianuarie, aş da o geruială de să îngheţe viţelul în burta vacii”.
Februarie mai poartă în popor şi numele de Făurar, şi asta pentru că acum a sosit timpul pentru pregătirea uneltelor ce vor fi folosite la munca câmpului. De asemenea, se curăţă câmpurile, livezile şi grădinile, iar dacă timpul este prielnic, se poate ara sau se pot sădi copăcei.
Ca să nu se-ncrânceneze iar, hai să-i gătim lui Făurar o Prăjitură cu brânză de vaci. Că tot începe azi Săptămâna Albă și-i dezlegare la lapte, brânză și ouă.

Trebuință ai de: 500 g brânză de vaci, 3 ouă, 200 g zahăr, două pliculeţe cu zahăr vanilinat, 200 g fructe confiate, 150 g griş, 75 g unt, o jumătate de pliculeţ cu praf de copt, coaja şi sucul de la o lămâie. Într-un vas mai adânc se mixează zahărul şi ouăle până când rezultă o compoziţie spumoasă. Se adaugă untul tăiat în bucăţele, zahărul vanilinat, praful de copt stins cu zeamă de lămâie, brânza de vaci fărâmiţată şi grişul. Se taie fructele confiate în bucăţele şi se adaugă şi ele în compoziţie. Se amestecă foarte bine, apoi se toarnă totul într-o tavă de copt unsă. Se lasă în cuptor timp de 30-45 de minute la foc mediu. Când este gata, se pudrează cu zahăr vanilinat şi se taie în forma dorită.