-

Orez cu carne de pește și busuioc (pentru masa de Sfântul Ioan)

Dacă la 6 ianuarie, de Bobotează, se deschidea cerul, iar apele căpătau puteri tămăduitoare, la 7 ianuarie, de Sfântul Ioan Botezătorul, timpul ponește agale din loc, căci nu întâmplător această zi mai e numită în popor și „cap de an”.

Luna ianuarie reprezintă pentru gospodari miezul iernii, atunci când pericolele stau la pândă. Vechile tradiții românești pomenesc în această zi de 7 ianuarie a fost plămădită lumea, și tot acum pruncii se află sub ocrotirea sfântului care nu-i lasă să treacă nebotezați. De altfel, multe gospodării au la loc de cinste icoana sfântului, considerat a fi protectorul casei.

Pentru a fi feriți de tot felul de boli și nenorociri, oamenii ies afară, se udă cu zăpadă sau apă și se feresc a lucra. În schimb, femeile pornesc la "iordănit", un ritual la care participă doar nevestele. Ele se adună seara laolaltă, în casa uneia dintre ele și acolo așază pe mese mâncare și băutură din care se ospatează. În același timp, se dansează și se cântă, bărbații fiind opriți a lua parte la această petrecere. Dimineața, când pornesc către casele lor, femeile cer câte un vas de vin, drept răscumpărare, de la bărbații care le ies în cale. În alte părti, creștinii care merg la biserica la slujba de Sfântul Ioan au parte și ei de "iordănit". Numai că de această dată, ei sunt ridicați în brațe de trei ori la ieșirea din biserică și stropiți cu agheasmă. Drept răsplată, creștinii le dau feciorilor bani, vin sau colaci.

Un alt obicei respectat la Sfântul Ioan este "masa moașei". "Moașa merge cu apa sfințită și cu un buchet din flori uscate și frunze verzi de mușcată pe la «nepoate», spre a le invita la petrecere. Plocoanele aduse de fiecare mamă sunt așezate pe masă, în jurul colacului moașei. Ceremonia începe cu tămâierea nepoatelor și aprinderea lumânării de pe masă. Colacul cel mare al moașei este rupt în mai multe bucăți și împărțit nepoatelor, care își prorocesc, dacă mai nasc sau nu copii, dacă aceștia vor fi fete sau băieți. Urmează apoi petrecerea, cu mâncare și băutură." - scria Ion Ghinoiu în cartea sa "Zile și mituri. Calendarul țăranului român”.

Rețeta zilei, fiind și dezlegare la pește, este:

Orez cu cu carne de pește și busuioc

Ai trebuință de 150 g orez, 500 g carne de pește (se va prefera un pește mare, mai gras și cu oase puține), o linguriță de busuioc uscat (mărunțit), 50 g brânză uscată rasă, 150 ml ulei de floarea-soarelui, 100 ml vin alb sec, sare, piper, pătrunjel.

Peștele se curăță, se spală, se dezosează și se taie cuburi, se condimentează și se prăjește în puțin ulei încins (NB: se poate folosi somnul, somonul, tonul, dar și bibanul, șalăul). Se acoperă cu apă și se lasă să scadă sosul format.

Se încinge restul de ulei, se pune orezul spălat și scurs de apă, se călește două minute, apoi se toarnă vinul alb. Se amestecă până se evapora vinul, se adaugă apa cât să-l acopere, sare și piper.

Când este fiert, se pun carnea de pește, busuiocul, pătrunjelul tocat și brânza rasă. Se amestecă, se mai ține pe foc cinci minute și se servește.

Din volumul „Rețete românești de peste an” de SIMONA LAZĂR

Vezi și Pâinea de Bobotează - rețetă ritualică