-

Amintirile - rezultatul unui proces care creează punţi în timp

Trăim din amintiri, ne hrănim cu amintiri şi murim cu ele... într-o interpretare mai amplă, am putea spune că a viaţa noastră este compusă din amintiri.

Amintirile sunt răsărituri şi apusuri ale fiecărei zile pe care am trăit-o.

Mecanismul prin care se nasc amintirile a preocupat dintodeauna omenirea, cu atât mai mult pe oamenii de ştiinţă, care au studiat îndelung această abilitate a creierului de a face legătura între evenimente separate de timp.

În cadrul unui nou studiu, oamenii de ştiinţă de la Columbia Zuckerman Institute din SUA au arătat cum anume poate forma creierul astfel de legături de durată.Oamenii de ştiinţă au descoperit un mecanism surprinzător prin care hipocampul, o regiune a creierului crucială pentru memorie, construieşte punţi în timp şi transmite explozii de activitate care par întâmplătoare, dar, de fapt, fac parte dintr-un tipar complex care ajută creierul să facă asocieri în timp.

Astfel, descoperirile cercetătorilor reprezintă fundaţia pentru o înţelegere mai bună a tulburărilor legate de anxietate, traumă şi stres, la fel ca şi sindromul post-traumatic, în care un eveniment aparent neutru poate provoca un răspuns negativ, scrie Science Daily.

„Ştim că hipocampul este important pentru învăţare şi pentru formarea legăturilor între evenimentele care se petrec la intervale de 10 – 30 de secunde. Această aptitudine este crucială pentru supravieţuire, dar mecanismele din spatele său sunt încă înşelătoare. Totuşi, cu ajutorul acestui studiu desfăşurat pe şoareci, am descoperit calculele complexe cu ajutorul cărora creierul face legătura între evenimente separate de timp”, spune Attila Losonczy, unul dintre autorii studiului.

Hipocampul – o regiune mică, în formă de căluţ de mare, ascunsă adânc în creier – este un „sediu” important pentru învăţare şi memorie. Experimente anterioare pe şoareci au arătat că perturbarea hipocampului a provocat dificultăţi în învăţare pentru animale, acestea nefiind capabile să mai asocieze evenimente petrecute la intervale de 10 secunde.

De asemenea, cercetătorii au descoperit un tipar în toată „dezordinea” minţii: un stil de calcul care pare să fie o cale remarcabil de eficientă pentru ca neuronii să stocheze informaţii. În loc să comunice între ei constant, neuronii economisesc energie – probabil prin codificarea informaţiei în legături între celule, numite sinapse, în loc să folosească activitatea electrică a celulelor.

„Ne-am bucurat să vedem că, de fapt, creierul nu menţine continuu activitatea în toate aceste secunde, pentru că, din punct de vedere metabolic, nu este cel mai eficient mod de a stoca informaţii. Creierul pare că are un mod mai performant de construi acea punte, iar noi suspectăm că are legătură cu schimbarea puterii sinapselor”, a declarat dr. Fusi, profesor în neuroştiinţe de la Columbia Vagelos College of Physicians and Surgeons.

„Chiar dacă studiul nostru nu arată în mod explicit modelul clinic al acestor tulburări, poate fi extrem de informativ”, a spus dr. Ahmed.

„Spre exemplu, ne poate ajuta să aflăm unele aspecte precum ceea ce se întâmplă în creier atunci când pacienţii suferă de o asociere de teamă între două evenimente care, pentru oricine altcineva, nu ar provoca frică sau panică”, a adăugat cercetătorul.

Articole înrudite