Forumul Marilor Fermieri
România are potenţialul necesar să producă porumb la nivelul Franţei, dar acum nu e cazul să ne lăudăm că am ajuns primii în Uniunea Europeană, când noi cultivăm 2,6 milioane de hectare cu porumb, iar Franţa sub 1 milion.
09 Noiembrie 2018, 04:14
Declaraţia a fost făcută azi de preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice, Nicolae Sitaru, unul dintre cei mai mari productori agricoli din judeţul Ialomiţa, la Forumul Marilor Fermieri. Şi tot Nicolae Sitaru avertiza azi că micii producători de la noi nu folosec seminţe cerificate, nu folosesc tehnologi adaptate la condiţiile de acum şi nu sunt luaţi în seamă prea mult în vederea stabilirii statisticilor, dar prin politici agricole se pot face multe. Florentina Varga a fost azi la Forumul Marilor Fermieri.
Acum circa 150 de ani, peste 75% din poluaţia globului lucra în agricultura de subzistenţă. Astăzi, puţin peste două procente la nivel global din populaţia activă hrănesc circa şapte miliarde de locuitori, spun specialiştii. Diversitatea alimentelor însă s-a schimbat, iar noile tehnologii, inovaţiile şi progresul, prin adoptarea instrumentelor digitale, ar putea fi soluţia pentru nevoilor alimentaţiei, consideră reprezentanţii fermierilor.
Vasile Iosif, preşedinte Asociaţia Industriei de Protecţie a Plantelor din România: „Câştigăm încet lupta împotriva foametei lumii. Procentul persoanelor subnutrite cronic a scăzut de la 30% din populaţia lumii în 1950, la aproximativ 11% în prezent. La fermele de astăzi în întreaga lume, tehnologia îi ajută pe agricultori să devină mai inteligenţi şi în acelaşi timp folosim mai puţin pentru a produce mai mult, reducând amprenta negativă asupra mediului. Unele estimări apreciază că cererea de alimente va creşte cu 70% până în 2050, dar resursele de mediu sunt limitate. Astăzi, pentru a obţine un produs nou în domeniul cercetării se investesc 50 de dolari pe minut, timp de 11 ani. În ultimii 10 ani, consumul de pesticide în România s-a triplat. Dacă acum 10 ani consumăm cam 140 de milioane de euro, la ora actuală ne apropiem de 450 de milioane de euro, deci de trei ori consumul de pesticide a crescut în ultimii 10 ani. În acelaşi ritm a crescut şi productivitatea agricolă, randamentul pe hectar sau producţiile agricole”.
Pe de altă parte, asocierea în România bate pasul pe loc, consideră o parte din reprezentanţii fermierilor, astfel aceştia nu au o voce unitară în România şi nu pot negocia cu supermarketurile.
Nicolae Sitaru, preşedinte Asociaţia Producătorilor Agricoli de Cereale şi Plante Tehnice Ialomiţa, are şi câteva propuneri în sprijinul asocierii fermierilor: „La nivelul ţării, noi încă nu suntem la COPA COGECA sau când suntem, ba suntem, ba ne dau afară că nu plătim cotizaţii şi suntem aşa pe o poziţie aşa, cum ai sta pe un scaun la strapontină. Neonorant, da, pentru agricultura care are a şasea suprafaţă din Uniunea Europeană. O soluţie cu o cotizaţie voluntară obligatorie, se practică asta şi prin Franţa, care ar rezolva oarecum problema, adică fiecare fermier să-şi bifeze către ce asociaţie se duce o jumătate de euro pe hectar din banii lui, în aşa fel încât asociaţiile să aibă banii lor cu care să participe la COPA COGECA şi nu să întindă mâna şi să se ducă la minister să le dea din buget bani pentru cotizaţii, că nu e în regulă deloc să iei bani de la minister, că indiferent ce ministru ar fi, când i-ai cerut bani ţi-a pus căpăstru. Mi s-ar părea o măsură care ar concentra asocierea la vârf. E necesară şi o asociere la bază a agriculturii, pentru că agricultură pe un hectar nu se poate face. O soluţie, spre exemplu, dacă ai sub o anumită suprafaţă, să nu mai primeşti subvenţie dacă nu te asociezi, dacă te încăpăţânezi să rămâi sau să ai o subvenţie mai mare dacă eşti asociat”.
Nicolae Sitaru consideră că România are potenţial să cultive porumb la nivelul Franţei, iar acest lucru se poate realiza în circa 10 ani.