Semnificația timpului

Când vorbim de calendarul popular, vorbim de fapt de mai multe calendare (agricol, pastoral, apicol, viticol), care se întrepătrund, oferindu-ne astfel o rețea mai densă de zile cu sacralitate aparte.

Odinioară, bătrânii spuneau despre vremea din 10 ianuarie, când biserica celebrează pe sf. Grigorie: ”Cum va fi timpul de Grigorie, așa va fi tot anul!”. Asadar, previziunile meteorologice din această zi erau importante pentru locuitorii vechiului sat.
Ziua de sâmbătă a calendarului avea în cultura populară rosturile ei. Trebuie să amintim astfel că ziua de sâmbătă era ziua dedicată zeului și planetei Saturn. Considerată timp îmbătrânit, fără noroc, ori zi cu ”ceasuri rele”, ziua de sâmbătă era în satul vechi favorabilă spiritelor morților, celor din lumea de dincolo. Sâmbata a rămas în mentalitatea oamenilor o zi dedicată părinților răposați sau moșilor, era socotită ziua când se sfârșeau lucrările începute în săptămână și oamenii se pregăteau de primirea duminicii ca de o binefacere de ordin spiritual.

Existau demult anumite activități ce erau recomandate sâmbăta, precum spălatul și practicile magice de dragoste, dar și activități interzise cum ar fi: măturatul, croitul, țesutul, tăiatul animalelor ori plecatul la drum. Folcloristul Nuculiță Voronca notează o frumoasă invățătură legată de această zi: ”Sambată dimineața, cum te scoli, îndată să te speli și să faci cruce, căci în iad dracii toată săptămâna rod lanțurile diavolului iar sâmbăta numai într-o cruce se mai țin, și sâmbăta s-ar desface cu totul și el ar scăpa; dar sâmbăta dimineața, oamenii lui Dumnezeu cum se scoală fac cruce și zic: ”In numele Tatălui și al Fiului și al Sf. Duh” și lanțurile se fac la loc.