Tradiții la Cinzecime: Moșii de Vară, Rusaliile și Călușarii

În Sâmbăta Morţilor, ce precede Duminica Rusaliilor, gospodinele se îngrijesc să dea de pomană pentru sufletele răposaţilor.
Deosebit de importante sunt vasele noi de lut, frumos decorate, în care vor adăsta bucatele. Cel mai adesea se făceau colaci, plăcinte, alivenci, mâncăruri din carne de miel sau diferite fierturi. Alături se aşezau căni de lut cu lapte, apă rece de fântână sau vin, fiecare după cât de avut era. Existând credinţa că la Moşii de Rusalii răposaţii se trezesc şi pleacă către Valea cu Dor, erau interzise numeroase activităţi.

Nu se arunca afară gunoiul şi nu se mătura pentru a nu deranja sufletele celor "care stau după uşă până a doua zi, când, după terminarea liturghiei, îşi iau zborul către cer". De asemenea, pentru a fi feriţi de pierderi şi de alte necazuri era bine ca prima plăcintă ce era scoasă din cuptor să fie frântă în trei şi dată de pomană la cei săraci.

În Duminica Rusaliilor, creştinii se ospătau cu bucate alese, mergând într-un loc cu iarbă verde. Se bea vin amestecat cu pelin, iar femeile purtau la brâu crenguţe de pelin pentru a fi puternice. În biserică se aduceau ramuri de tei şi oamenii îngenuncheau acolo pentru a fi feriţi de durerile de genunchi. Tot crenguţe de tei li se puneau şi vitelor între coarne, pentru ca vrăjile să nu le ia laptele. În credinţa populară se spune că aşa cum va fi vremea de Rusalii aşa va fi toată vara.

În Lunea Rusaliilor, de Sfânta Treime, gospodarii porneau prin livezi şi câmpuri, stropind plantele cu apă sfinţită. Era Ziua Călușarilor. Atunci, Căluşarii începeau să colinde pe la fiecare casă, fiind bine a-i pofti în curte, jocul lor având proprietăţi magice. Cei care nu asistau la dansul căluşarilor nu mai lucrau luni şi marţi de teamă să nu rămână pociţi pe viaţă.

Foto: Wikipedia