Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc o sărbătoreşte pe Simona Vrăbiescu Kleckner
Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc o sărbătoreşte pe Simona Vrăbiescu Kleckner, personalitate de talie internaţională a biblioteconomiei juridice, rudă a familiei Dianu, ilustră familie boierească din Oltenia, ce a construit casa în care funcţionează astăzi muzeul.

06 Martie 2025, 10:30
Simona Maria Vrăbiescu Kleckner s-a născut la 7 martie 1927 în Bucureşti. Provine dintr-o familie importantă de boieri din Oltenia, ce l-a avut ca înaintaş pe Banul Baba Novac, fiind fiica conf. dr. George Vrăbiescu şi nepoata avocatului dr. Nicolae Vrăbiescu, jurişti reprezentativi din perioada interbelică, doctori la Paris. Nepoată prin alianţă a marelui latinist prof. dr. Nicolae Herescu, este, de asemenea, rudă a familiei Dianu.
Casa Dianu, aşa cum este cunoscută clădirea în care se află astăzi muzeul Cărţii şi Exilului Românesc, a fost construită la începutul secolului al XX-lea, ca locuinţa a familiei Dumitru şi Sofia Dianu. Dumitru Dianu, cunoscut în urbe ca Tache Dianu, era un cunoscut magistrat, care studiase Dreptul la Bucureşti şi la Paris.
În anul 1944, începutul ocupaţiei ruse în Craiova a găsit-o pe Simona Vrăbiescu Kleckner în Casa Dianu. În cartea 'Pe urmele mele în două lumi: România-SUA', Volumul I, autoarea Simona M. Vrăbiescu Kleckner, rememorează un episod din anul 1944, de la începutul ocupaţiei ruse în Craiova. Deoarece casa bunicii sale materne (Lucreţia Mirică), unde urma să locuiască în vacanţă, se afla pe Calea Severinului, pe unde circulau ruşii, Simona s-a dus să stea la verişoara sa, Cristina, aflată şi ea la bunica ei, Sofia Dianu, atunci văduvă: '[] în a treia noapte, ne-am trezit într-o gălăgie imensă. Erau ţipete în ruseşte, bufnituri de greutăţi pe scara principală de marmoră şi, după un timp, am auzit claviatura pianului, gemând sub lovituri repetate. Ştiam că în seara precedentă nu aveam niciun rus în casă. Dar mai ştiam că, de când ne-au invadat, comisia sovietică rechiziţiona casele cele mai frumoase şi mai spaţioase, fără aprobarea proprietarului. A fost şi cazul casei lui Tante Sofi, când ai venit ruşii seara târziu să se instaleze. Am ieşit amândouă să vedem despre ce era vorba. Erau foarte mulţi ruşi, cu multe cufere şi cutii ambalate. În mijlocul tumultului, un rusnac beat, cu înclinaţii muzicale, stătea pe scaunul din faţa pianului pe care îl maltrata, trăgând peste clape, nu cu mâna, nu cu pumnul, ci cu cizmele, când cu piciorul drept când cu cel stâng. Am rămas înmărmurită, nu mai văzusem aşa o desfrânare. [] A doua zi am aflat că ruşii au rechiziţionat casa pentru comandamentul sovietic. Zvonul a fost că venise acolo pentru câteva zile chiar mareşalul Rodion Malinovski, preşedintele Comisiei Aliate (Sovietice), cel care ulterior va fi înmormântat în Piaţa Roşie, lângă Kremlin.'
De altfel, la prima vizită la Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc, Simona Vrăbiescu Kleckner ne-a oferit două albume cu fotografii de familie şi un exemplar cu autograf al volumului 'Pe urmele mele în două lumi: România-SUA'.
Studiile liceale le-a desfăşurat la Liceul 'Notre Dame de Sion' şi la Şcoala Centrală de Fete, ambele din Bucureşti. Din anul 1949 este licenţiată a Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti.
În anul 1965, din cauza nedreptăţilor politice, sociale şi juridice, generate de regimul comunist, Simona Vrăbiescu Kleckner a emigrat în SUA, împreună cu soţul său Rudolf Kleckner. În SUA a fost admisă la Columbia University, unde a obţinut un master în informatică, urmat în anul 1973 de un master în Drept Internaţional Public la New York University.
Ulterior a ocupat numeroase şi importante poziţii profesionale: asociat curator la Biblioteca Juridică a Universităţii New York, 1969-1974, şefă a Bibliotecii Juridice a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), 1975-1986, şefă a Secţiei de Referinţe şi Bibliografii a Bibliotecii 'Dag Hammarskjold' a ONU, 1986-1987, director al Bibliotecii Curţii Federale de Comerţ Internaţional a SUA, 1987-1996.
Este autoare a numeroase articole şi eseuri şi a unor volume importante: 'O Mărturie Provocată, 1995-2000'- Bucureşti, Ed. Themis Cart, 2004, 'Din Exil - Lobby în SUA pentru România. New York, 1990-1998' - Bucureşti, Ed. Ziua, 2006, 'Pe urmele mele în două lumi: România - SUA. Romanul unei vieţi - cronica unei epoci' - Bucureşti, Ed. Curtea Veche Publishing, 2 vol., 2013-2014, 'Pentru Ţară, din Exil' - Bucureşti, Ed. Curtea Veche Publishing, 2018, 'Rolul trecutului asupra prezentului: SUA, România şi alegerile' - Bucureşti, Ed. Curtea Veche Publishing, 2020, 'Urmările trecutului: Anii 1990-2008-2014-2022 şi consecinţe' - Bucureşti, 2023, 'Stânga americană, Trump, Biden şi Orientul Mijlociu' - Bucureşti, Ed. Curtea Veche Publishing, 2024.
Simona Maria Vrăbiescu Kleckner a fost co-preşedinte, din 1991, şi preşedinte, din 1996, al organizaţiei Ad Hoc Committee for the Organization of Romanian Democracy (ACORD), comitet politic pentru promovarea şi organizarea democraţiei în România, perioadă în care a întocmit rapoarte, rezoluţii, memorii, petiţii şi corespondenţă referitoare la condiţiile politice din România, relaţiile externe ale României şi politica Guvernului Statelor Unite cu privire la România.
Pentru meritele sale deosebite, în anul 2000 a fost decorată de Preşedintele Emil Constantinescu cu Ordinul Naţional 'Serviciul Credincios' în grad de Comandor (2000). În anul 2008 i-a fost conferită 'Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate'.
Colecţia care aparţine Simonei Vrăbiescu Kleckner, disponibilă la Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc, reuneşte un fond valoros de carte, care cuprinde studii despre exil, beletristică, precum şi albume de fotografii din arhiva personală.