FOTO: Radio Antena Satelor la Comana, în satul unde istoria a prins aripi
La 555 de ani de la atestarea documentară, așezarea dintre mlaștini și păduri renaște cu fiecare vizitator care sosește aici, fie chemat de încărcătura spirituală a locului, fie atras de multitudinea de posibilități de deconectare care s-au ivit aici, ori de ambele, în multe dintre cazuri.
23 Septembrie 2016, 06:43
Comuna giurgiuveană Comana ne-a rechemat joi, 22 septembrie, într-o zi de toamnă timpurie, când aromele și culorile cădeau blând peste sat, iar oamenii trebăluiau de zor prin gospodăriile și grădinile lor, frumos rânduite.
Am revenit cu speranță, într-un sat bogat în istorie, dar care a știut să-și găsească drumul către viitor. Am rămas plăcut surprinși de resursele locului, de dorința autorităților locale de a sprijini potențialul economic și uman al zonei și mai ales de felul cum tradițiile și ocupațiile sunt preluate cu hotărâre de tinerii satului sau de aceia care au simțit chemare locului și au lăsat orașul în urmă.
Tot ceea ce au moștenit de la înaintașii lor, toate aceste ținuturi vlăscene protejate de bariere naturale, păduri, mlaștini, povârnișuri, pe unde s-au dus lupte aprige, pe unde au poposit și și-au pus amprenta marii voievozi ai Țării Românești, fețe regești și cronicarii vestiți i-a legat pe oamenii de aici cu fire nevăzute de vatra satului.. Atașați de tot ce este al lor, au pus umărul, fiecare după propriile puteri, la transformarea și dezvoltarea comunei Comana.
Într-o zonă deosebit de atractivă de pe raza comunei Comana, se află Mânăstirea Comana, ctitorie a domnitorului Vlad Țepes, atestată documentar din anul 1461, un important punct de interes pentru turiști și despre care însuși Regina Maria a României scria într-o corespondență personală cu istoricul Nicolae Iorga: ,,Toate ruinele au pentru mine, un farmec deosebit, cum le văd de departe totdeauna caut să răzbat la ele.
Cunosc una, nu departe de București, care a păstrat linii, de cea mai mare frumusețe, bătrâna Mânăstire Comana. Sfântul locaș este situat pe malul râului Neajlov, într-un cadru natural deosebit de frumos, în imediata vecinătate a pădurii Comana și a lacului cu același nume de un pitoresc aparte.
Aici se află mormântul lui Pătrașcu Vodă, fiul lui Mihai Viteazu, dar și, după credința localnicilor și ipotezele multor istorici, mormântul lui Vlad Țepeș.
În fruntea obștei de aici, formată din 12 călugări, se află părintele stareț arhim.. dr. Mihail Muscariu, cel care ne-a prezentat istoria zbuciumată a acestui loc sfânt dar și modul frumos în care se continuă legătura tainică și trainică dintre săteni și biserică.
În incinta Mânăstirii Comana, este amenajat într-un paraclis, Mausoleul eroilor căzuți în primul război mondial în luptele de pe Neajlov. În mod impresionant pentru orice muritor, de acolo din podea ne privesc pe noi cei de azi osemintele a peste 750 de soldați uciși de-a lungul întregului județ.
Parcul Natural Comana, o rezervație cum rar vezi prin părțile Munteniei, determină turistul să-și dorească să revină. După cum ne-a dezvăluit dl. Valentin Grigore, directorului Administrației Parcului Natural Comana, o mulțime dintre filmele pe care le vedem pe micile ecrane, cu acțiunea petrecându-se în Delta Dunării, sunt filmate la Comana. Parcul Natural Comana se întinde pe 25.000 de hectare și cuprinde un ecosistem caracteristic deltei, cunoscut din vechime sub numele de Balta Comana.
Este a doua zona umeda a României ca biodiversitate, după Delta Dunării
Parcul Natural Comana, cea mai mare arie protejata din Câmpia Română, este cunoscută în special pentru Rezervaţiile de bujor şi ghimpe.
Radio Antena Satelor la Comana în județul Giurgiu, într-un loc minunat, greu de uitat, dacă ai fost vreodată, și care te face să revii. Zona este pusă în valoare de o investiție privată impresionantă, prietenă cu mediul.
Pe 20 de ha de teren, din care 6 hectare de pădure, 6 hectare de lac și 8 hectare de grădini și livezi, un om al locului, dl. Gelu Palamaru a reușit să atragă zeci de mii de turiști într-un parc de aventură cu tiroliene, elita bucureșteană în Hotelul de 4 stele mobilat în stil princiar, cu etaje întregi numite după domnii și domnițele Țării Românești, să plimbe copii cu trenul Orient Expres prin toată comună, să ofere cheia unui succes ce va fi repetat de alți tineri din comună.
Exemplul iubitorului de oameni și locuri, Gelu Palamaru, a fost iute preluat de o tânără, Dana Georgescu, cea care a pus pe picioare o altă afacere, intitulată sugestiv “ Satul meșteșugurilor și Moara de hârtie” locul unde hârtia se face și se tipărește manual, unde firele de lână, de bumbac se transformă în ștergare și lutul în obiecte de artă contemporană.
Vizita la Moara de Hârtie poate fi una dintre cele mai frumoase experiențe pentru adulți și copii. ,,Ne-am bucurat să vedem elevii interesați de acest domeniu foarte puțin explorat în școală, să contribuim și noi cu puțin la cunoștințelor lor și să desfășurăm cu succes acest proiect” ne-a mărturisit cu emoție la microfonul Antenei Satelor.
Locurile de aici dețin o enegie aparte, care-i cheamă cu putere pe cei sensibili și doritori de a trăi frumos și curat. Magda Rusen a predat într-o școală internațională și s-a lăsat implicată fără pic de regrete, în visul Morii de Hârtie. Capitala a pierdut un dascăl, pe care însă l-a câștigat satul.
Cu doar câțiva ani în urmă, într-o zi de Paști, în timp ce se întorcea de la Biserică alături de soțul ei, au fost luminați dintr-o dată de același gând, acela de se muta definitiv aici. Gândul s-a materializat curând și tânara familie locuiește acum în căsuța în care a stat și poeta Ana Blandiana.
La Comana, s-au făcut multe schimbări pozitive. O ocupație cu tradiție în zonă, legumicultura, a căpătat noi oportunități odată cu posibilitatea tinerilor de a-și moderniza solariile cu bani europeni. Nicușor Calotă și Vali Ene, doi dintre tinerii care practică legumicultura la modul serios în satul Falaștoaca, sat ce aparține comunei Comana, au reușit să-și dezvolte fermele prin accesarea fondurilor europene dar rămân nemulțumiți din cauza greutăților pe care le întâmpină în momentul valorificării producției.
La nivelul comunei nu există nici o formă de asociere în agricultură, situație pe care tânărul student la USAMV București, Vali Ene, își dorește să o schimbe cât mai curând.
Tinerii de aici dau valoare locului iar investițiile pe care administrația locală le-a făcut în ultimii ani, (rețea de canalizare, alimentare cu apă, modernizarea și reabilitarea Liceului Tehnologic nr.1 din Comana, dotarea Dispensarului Comunal, a Centrului de Permanență, amenajarea de parcuri și locuri de joacă pentru copii, etc) fac din Comana un spațiu al viitorului, un sat viu, situat cu adevărat în secolul XXI.
