Declaraţii de presă comune ale preşedinţilor României şi Franţei, Klaus Iohannis şi Emmanuel Macron
Declaraţii de presă comune ale preşedinţilor României şi Franţei, Klaus Iohannis şi Emmanuel Macron.Klaus Iohannis: Bună ziua! Sunt deosebit de bucuros să îl am astăzi ca oaspete pe preşedintele Republicii Franceze, domnul Emmanuel Macron. Vizita dumneavoastră, domnule preşedinte, şi consultările substanţiale pe care tocmai le- am încheiat sunt o nouă dovadă a relaţiei bilaterale excelente de parteneriat strategic autentic dintre ţările noastre. Bine ai venit, dragă Emmanuel! Inclusiv pe fondul crizei generate de agresiunea militară a Federaţiei Ruse în Ucraina, cooperarea a noastră pe linie de securitate a cunoscut în ultima perioadă o intensificare deosebită şi pot să spun foarte binevenită. Vă mulţumesc şi cu acest prilej pentru prezenţa militarilor francezi în România şi pentru asumarea de către Franţa a calităţii de lider al Grupului de Luptă NATO din ţara noastră, a cărui operaţionalizare cât mai rapidă reprezintă o prioritate de prim rang. De altfel, un loc aparte în discuţiile noastre l-a avut pregătirea summitului NATO de la Madrid, care va adopta decizii esenţiale pentru viitorul Alianţei şi pentru securitatea noastră comună. Astfel, am discutat cu prioritate despre necesitatea consolidării posturii de descurajare şi apărare pe flancul estic, mai ales, sigur, la Marea Neagră, despre noul concept strategic, despre susţinerea partenerilor Alianţei şi perspectivele aderării Suediei şi Finlandei. Evident, am discutat cu preşedintele Macron despre preocuparea noastră faţă de continua deteriorare a situaţiei umanitare din Ucraina. Am prezentat măsurile luate de România pentru refugiaţii ucraineni care vin în România, precum şi sprijinul pe care îl acordăm Ucrainei, inclusiv prin hub-ul de la Suceava, pe care şi Franţa l-a utilizat în mod intensiv. O altă temă de interes comun prioritar pentru România şi Franţa, pe care am abordat-o în cadrul discuţiilor, a fost asigurarea securităţii alimentare la nivel global, care este profund afectată de blocada impusă abuziv de Rusia, porturilor ucrainene, ceea ce împiedică cerealele din această ţară să ajungă în multe state din diverse regiuni ale lumii. România depune eforturi susţinute, multidimensionale, în sprijinul Ucrainei, prin oferirea de rute pentru exportul de cereale, inclusiv prin Portul Constanţa, de la Marea Neagră, şi prin porturile româneşti de la Dunăre. Autorităţile noastre caută soluţii integrate pentru a face acest tranzit cât mai eficient, inclusiv cu sprijinul partenerilor noştri externi. Am stabilit, astfel, împreună cu domnul preşedinte, să cooperăm pentru realizarea acestui obiectiv. De asemenea, am discutat şi despre sprijinul substanţial pe care România şi Franţa îl acordă Republicii Moldova. Mă bucur că după vizita de acum în România domnul preşedinte va ajunge astăzi la Chişinău şi, în acest context, am discutat despre cum putem ajuta Republica Moldova să facă faţă multelor provocări cu care se confruntă ca urmare a crizei de securitate generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. O importantă iniţiativă în acest scop o reprezintă platforma de sprijin pentru Republica Moldova, pe care România, Franţa şi Germania au lansat-o la Berlin, în aprilie, şi am abordat pregătirile pentru conferinţa de 'follow-up' acest subiect, pe care România o va găzdui în această vară.În planul cooperării europene, am salutat rezultatele preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene, din acest semestru, într-un context european securitar, economic şi social dificil. Am abortat şi tema securităţii energetice, inclusiv din perspectiva evoluţiilor din Ucraina şi a deciziilor strategice ale Uniunii Europene, de eliminare a dependenţelor noastre de Federaţia Rusă. Am subliniat că România este pregătită să îşi asume un rol activ în atingerea obiectivelor strategice ale Uniunii şi va depune toate eforturile pentru a asigura rezilienţa sectorului energetic pe termen lung. Am avut o discuţie cuprinzătoare cu preşedintele Macron şi cu privire la perspectivele extinderii spaţiului Schengen, şi am explicat aşteptarea legitimă a României cu privire la aderare. Am subliniat că extinderea spaţiului Schengen va contribui la consolidarea securităţii şi rezilienţei Uniunii în ansamblul său, şi la întărirea competitivităţii pieţei unice, în beneficiul cetăţenilor europeni. Klaus Iohannis: Am exprimat încrederea că vom putea conta pe sprijinul Franţei, pentru deblocarea procesului de aderare a ţării noastre la Schengen. În legătură cu recentele cereri de aderare la Uniunea Europeană ale Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, am subliniat sprijinul nostru puternic pentru integrarea europeană a acestor state. În viziunea României, cei trei aspiranţi trebuie să beneficieze de cadrul optim de derulare a proceselor de reformă şi de o abordare unitară, în conformitate cu propriile merite şi cu progresele înregistrate în procesele de reformă. Am susţinut importanţa unui semnal politic clar, privind hotărârea Uniunii Europene de a se angaja cu partenerii pe un traseu ambiţios proeuropean, care să fie adoptat la Consiliul European din această lună, din iunie. Cu privire la Balcanii de Vest, am reafirmat sprijinul României pentru adoptarea cât mai curând a deciziei de lansare a negocierilor de aderare cu Albania şi Republica Macedonia de Nord. În încheiere, doresc să îi mulţumesc domnului preşedinte pentru vizită şi pentru cadrul deschis în care am discutat. Am convingerea că dialogul nostru dens şi eficient va continua, astfel încât să reuşim împreună să contribuim în mod substanţial la gestionarea crizelor multiple cu care ne confruntăm şi să identificăm soluţii menite să protejeze şi să consolideze siguranţa şi bunăstarea cetăţenilor noştri. Vă mulţumesc!Emmanuel Macron: Vă mulţumesc pentru primire. Sunt deosebit de fericit să mă aflu alături de dumneavoastră astăzi. În plus, sunt fericit să mă aflu pe Baza Mihail Kogălniceanu, astăzi, la invitaţia domnului preşedinte Klaus Iohannis, pentru această vizită făcută armatelor. Această deplasare intervine într-un context grav, pe care îl cunoaştem cu toţii. Războiul de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei, care se desfăşoară aproape de aici. Foarte aproape de aici. Am putut ieri seară să-i întâlnesc pe soldaţii francezi care participă, începând cu data de 26 februarie, la reasigurarea României. Am hotărât această desfăşurare în data de 19 ianuarie, pentru a aduce mărturie deplina solidaritate a Franţei faţă de aliaţii săi europeni, în faţa ameninţărilor privind securitatea noastră comună. Şi mulţumesc României că a acceptat ca Franţa să-şi asume responsabilitatea de naţiune-cadru a NATO pe teritoriul său! Este un semn de încredere, care reflectă că avem un parteneriat strategic solid. Emmanuel Macron: Doresc, de asemenea, să mulţumesc armatelor noastre, care s-au desfăşurat cu reactivitate deosebită, neobişnuită, în termenul... plecând de la decizia formală şi până astăzi, doar în câteva zile. Ceea ce este un semn al credibilităţii armatelor franceze în cadrul NATO şi care vine în susţinerea unei ţări prietene care se simte ameninţată. Această procedură a demonstrat şi dumneavoastră cu toţii aţi demonstrat că sunteţi la înălţime şi sunt mândru şi vă sunt recunoscător. Ştiu că cei care au venit în luna februarie, vânătorii alpini se vor întoarce în munţii lor şi le mulţumesc şi le mulţumesc şi succesorilor lor care vor veni să preia ştafeta şi vor continua să se desfăşoare în România. În orice caz, doresc să vă spun, domnule preşedinte, că suntem mândri să ne aflăm aici, suntem fericiţi de această misiune care s-a îndeplinit aproape perfect, în această primă fază, şi dorim să o continuăm alături de dumneavoastră şi alături de armatele aliate prezente aici. Şi salut toate contingentele naţiunilor pe care le-am întâlnit mai devreme şi care permit securizarea teritoriului României şi în acelaşi timp, al Flancului Estic, al Europei şi al NATO, în cadrul cărora lucrăm în fiecare zi, alături de soldaţii noştri! România nu este pentru Franţa o ţară ca oricare alta. Alianţa dintre ţările noastre se bazează pe o prietenie de două secole; am evocat acest lucru împreună şi de mai multe ori în faţa crizei grave care ameninţau securitatea sa. România a putut să conteze pe fraternitatea Franţei. Şi sunt mândru astăzi că împreună continuăm această tradiţie istorică. Pentru a merge încă şi mai departe, dorim să mai avansăm în continuare pe plan bilateral. Lucrăm, la cererea autorităţilor române, la un plan ambiţios de susţinere a Forţelor Navale Române. Miniştrii de resort au putut să discute şi să stabilească un document-cadru, şi pe plan politic şi militar dorim să consolidăm acest document-cadru şi această cooperare. Şi de asemenea, în cadrul NATO, pentru că în acest cadru armata franceză se află pe teritoriul român, împreună cu ceilalţi aliaţi şi cu sprijinul Armatei Române, dispozitivul actual va lua amploare, îşi va spori capacităţile. /.../ la nivel înalt, care va avea loc la Madrid, va confirma această ambiie şi este o dovadă suplimentară a unităţii noastre pentru a îndepărta orice ameninţare militară de pe flancul est al UE şi al NATO. Iată de ce vizita mea are un sens deosebir, avem o viziune comună, împreună, domnule preşedinte, când este vorba de abordarea politică a situaţiei din Ucraina, o abordare comună a dosarului Balcanilor de Vest şi în special a discuţiilor în curs între Macedonia de Nord şi Bulgaria. Preşedinţia franceză, aşa cum ştiţi, s-aă angajat în mod deosebit şi următoarele ore vor fi decisive. Este vorba, de asemenea, şi de aderarea României la spaţiul Schengen. Am discutat acest subiect şi dorim ca acest dosar să progreseze, să avanseze. De atâţia ani încoace, Franţa se află să dumneavoastră şi dorim să facem împreună ca situaţia să progreseze. Busola Strategică, pe care am adoptat-o, a fost consolidată pentru a ţine cont de ameninţarea crescând în Marea Neagră şi ilustrează preocupările dumneavoastră, ale noastre şi ale parteneriatului nostru. De asemenea, suntem angajaţi împreună cu prietenii români în susţinerea Ucrainei adusă sub toate formele - politică, umanitar, financiară, militară - pentru că şi aici împreună am condamnat hotărât ţara agresoar, aşa cum arată nivelul fără precedent al sancţiunilor adoptate de Uniunea Europeană împotriva Rusiei şi ne continuăm împreună aceleaşi eforturi pentru a ne asigura independenţa energetică, pentru a construi o apărare comună şi pentru a ne îmbunătăţi siguranţa alimentară nu numai a europenilor, ci şi a restului lumii în acest context. Şi, în sfârşit, am abordat împreună cu preşedintele Iohannis propunerea de comunitate politică europeană, pe care dorim să o facem să avanseze care, dincolo de cooperarea bilaterală, are vocaţia să structureze pe plan politic, securitar şi energetic şi al infrastructurilor, să structureze continentul nostru şi, în ansamblu, toate statele care au o geografie comună şi valori comune. Doamnelor şi domnilor, doream să amintescspunând încă o dată domnului preşedinte, dragă Klaus, prietenia pe care Franţa o are faţă de ţara dumneavoastră, susţinerea solidă în orice situaţie în care ţara dumneavoastră va fi ameninţată. Vă mulţumesc, dragă Klaus! Vă mulţumesc, domnule preşedinte! Ovidiu Nahoi (RFI): Bună ziua, domnilor preşedinţi! Sunt Ovidiu Nahoi, reprezint Radio France Internationale Romania. Am două întrebări, una pentru domnul preşedinte Macron, o alta pentru domnul preşedinte Iohannis. Pentru domnul preşedinte Macron: aţi afirmat că Rusia nu trebuie umilită. Cum vedeţi relaţia dintre Occident şi Rusia în viitor şi locul Rusiei pe scena internaţională? Pentru domnul preşedinte Iohannis: aţi afirmat ceva mai devreme poziţia României cu privire la aspiraţiile europene ale Moldovei, Ucrainei şi Georgiei. Aş dori să vă întreb dacă, în cursul consultărilor dumneavoastră cu domnul preşedinte Macron şi cu alţi lideri din Consiliul European, se întrevede totuşi un consens cu privire la candidaturile eventuale ale acestor trei ţări, la aderare. Vă mulţumesc, domnilor preşedinţi!Emmanuel Macron: În faţa războiului hotărât de Rusia împotriva Ucrainei şi împotriva poporului ucrainean, poziţia Franţei şi a Europei este clară încă din prima zi: mai întâi să facem totul pentru a împiedica acest război, şi am acţionat în acest sens, după aceea să sancţionăm în mod clar şi unitar Rusia, pe care am desemnat-o clar, încă din prima zi, ca fiind responsabilă de acest război şi de această greşeală politică, morală şi istorică. Am ştiut, sub preşedinţia franceză, să menţinem unitatea europenilor şi să hotărâm rapid şi cu putere primul pachet de sancţiuni, şi încă de la începutul conflictului am luat şase serii de sancţiuni succesive inedite, până la ultima, care sancţionează aproape în întregime aprovizionarea cu petrol rus. După aceea, în mod foarte clar, vom continua să susţinem Ucraina, pentru a o ajuta să se apere, să se lupte, pentru a o ajuta pe plan economic şi financiar, pe plan umanitar, şi vom continua să primim pe sol european, care este primul spaţiu din lume, principalul spaţiu din lume care primeşte aceşti refugiaţi care fug de război. Aceasta este poziţia Franţei şi a Europei, fără nicio complezenţă, fără nici un compromis, dar dorim să construim şi pacea, ceea ce înseamnă că la un moment dat focul trebuie să înceteze şi discuţiile trebuie să se reia. Împreună cu preşedintele Zelenski, am reafirmat că noi, europenii, împărtăşim acelaşi continent şi geografia este încăpăţânată, şi Rusia va rămâne acolo unde este, unde a fost şi ieri şi va fi şi mâine. Rusia este o putere de temut şi noi nu dorim să avem un război cu poporul rus şi că dorim să-l nimicim mâine, ceea ce s-a spus de către alţi în alte ocazii. Noi nu am spus acest lucru, dar, pentru ca Ucraina să câştige şi focul să înceteze, trebuie să negociem. Preşedintele ucrainean va trebui să negocieze cu Rusia şi noi, europenii, vom fi şi noi prezenţi la această masă, aducând garanţii de securitate şi elemente care ţin de resortul nostru. Aceasta este realitatea, aceasta va trebui să se întâmple la moment dat şi nici un discurs excesiv nu trebuie să vină să ne umbrească viitorul.Klaus Iohannis: În ce priveşte solicitarea de aderare a Ucrainei, Moldovei şi Georgiei, această chestiune a fost discutată în repetate rânduri şi este de aşteptat ca până la sfârşitul acestei luni să avem o decizie. Comisia lucrează pe această speţă, preşedenţia franceză este extrem de implicată şi, după părerea mea, sunt şanse să finalizăm discuţia la sfârşitul lui iunie, în Consiliu. Eu nu pot să vorbesc decât în numele meu şi al României. Am spus-o şi o voi repeta: după părerea mea, statutul de candidat trebuie acordat cât se poate de repede. Este o soluţie care ar fi corectă moral, o soluţie care ar fi corectă economic şi este o soluţie care ar fi corectă din punct de vedere securitar. Vom încerca - preşedintele Macron şi cu mine am discutat in extenso, astăzi, această speţă - vom încerca să găsim o soluţie care este fezabilă şi sustenabilă.Reporter: Bună ziua! Domnule preşedinte Macron, aţi spus că doriţi să vă deplasaţi la Kiev, aţi spus că ar fi util. Judecaţi că momentul util a sosit? Vă veţi deplasa mâine în capitala ucraineană, aşa cum a spus o parte din presa europeană? Şi ce condiţii aşteptaţi să fie reunite pentru a efectua această deplasare? Emmanuel Macron: Vă mulţumesc pentru această întrebare! Din punct de vedere politic şi logistic, consider că suntem într-o situaţie de convergenţă la ora actuală, pentru a avea discuţii noi cu Ucraina, pentru a continua efortul de cooperare şi de echipare şi efortul financiar, şi preşedintele a manţionat acest lucru. Suntem într-un context în care trebuie să asigurăm exportul de cereale din Ucraina. De asemenea, ne aflăm într-un moment în care trebuie să transmitem semnale politice, noi europenii, Uniunea Europeană. Semnale politice clare către Ucraina şi către poporul ucrainean care rezistă în mod eroic de mai multe luni. De aceea, este nevoie ca europenii să rămână uniţi. Este activitatea noastră de mai multe săptămâni, care se concentrează pe acest aspect, şi Consiliul European trebuie să ia hotărâri în această privinţă. Trebuie să trimitem un mesaj de susţinere către Ucraina, în acest moment critic. Să considerăm şi situaţia Moldovei, ţară vecină, în care mă voi deplasa astăzi. Trebuie să o susţinem, pentru că este destabilizată de mişcări politice separatiste şi de numărul mare de refugiaţi pe care îI primeşte cu generozitate pe solul său. Şi reprezentanţi ai organizaţilor umanitare mă vor însoţi şi trebuie, de asemenea, să ţinem cont de efectele asupra regiunii Balcanilor Occidentali, care sunt şi ei angajaţi de mai mulţi ani în acest proces de aderare. O regiune care riscă să fie destabilizată de orice mişcare. Deci, vedem că la porţile Uniunii Europene se joacă o situaţie geopolitică inedită. Contextul geopolitic şi deciziile pe care naţiunile europene trebuie să le ia justifică noi discuţii aprofundate şi noi progrese.Reporter: Cristina Cileacu, Digi 24. Domnule preşedinte Macron, la Bucureşti, liderii de pe flancul estic, în cadrul Summitului B9, au declarat Rusia un agresor. Se aşteaptă ca aceeaşi concluzie să fie trecută şi în conceptul strategic al NATO, la summitul de la Madrid. Dumneavoastră consideraţi că Rusia nu trebuie umilită şi întrebarea este cum se poate trata cu un agresor fără să-l umileşti? Domnule preşedinte Iohannis, geografia ne forţează să jucăm un rol important în stoparea declanşării crizei alimentare pe planetă. Cât de avansate sunt ceea ce înseamnă lucrările la infrastructură, având în vedere că în momentul de faţă Ucraina spune că nu transportăm suficient din cauza ruşilor. Mulţumesc!Emmanuel Macron: La prima întrebare, prima întrebare seamănă cu cea a colegului dumneavoastră, la care am răspuns mai în amănunt. Încă din prima zi, Franţa a spus clar că Rusia este ţara agresoare şi că duce un război de agresiune împotriva Ucrainei şi poporului ucrainean, şi nu respectă nici integritatea teritorială, nici suveranitatea Ucrainei. Deci, am condamnat ferm acest război în toate structurile internaţionale şi am luat măsuri. Bineînţeles. Dificultatea, la ora actuală, pe care am discutat-o îndelung cu preşedintele Iohannis este că, bineînţeles, denunţăm această situaţie, sancţionăm Rusia, susţinem ucrainenii ca să se lupte, dar să fim lucizi, să constatăm că noi nu ne lansăm într-un război, nu suntem în război cu Rusia. Deci singura ieşire, singura soluţionare posibilă a conflictului este fie o victorie militară a Ucrainei, fie la un moment dat o discuţie, pentru că este singura soluţie care să permită un acord între Ucraina şi Rusia. Deci ţine... e o chestiune de bun-simţ. Sunt frapat să văd că există o formă de escaladare verbală, fără să se tragă consecinţele acestor declaraţii. Eu încerc să fiu coerent în ceea ce spun şi cu situaţia de pe teren.Klaus Iohannis: În ce priveşte transportul cerealelor din Ucraina înspre pieţele internaţionale, este clar că ne confruntăm cu o provocare logistică de o amploare epică. România este hotărâtă să joace un rol pozitiv în soluţionarea acestei chestiuni, pentru a găsi cele mai bune soluţii logistice practice deja premierul Ciucă a constituit un comitet interministerial şi se lucrează intens la găsirea unor soluţii. Ttrebuie să vedem prima dată unde ne aflăm. Aaceste trasee logistice, această întreagă logistică de transport de capacitate mare în momentul acesta nu există. Noi suntem în situaţia să dezvoltăm, nu chiar de la zero, dar de la un nivel destul de redus la un nivel foarte înalt capacităţile de transport. Pentru asta este nevoie să punem în practică rapid anumite proiecte de infrastructură, de exemplu să aducem o linie de gabarit mare până într-un port, probabil în zona Galaţi. Este nevoie de a înlesni procedurile pe Dunăre, transportul cu barje pe Dunăre şi aşa mai departe. Este nevoie de a creşte semnificativ capacitatea portului Constanţa, pentru a transborda cantităţi importante de cereale şi multe, multe alte lucruri. Acum, în momentul în care vorbim, deja România joacă un rol semnificativ. Am transportat sute de mii de tone de grâu din Ucraina spre Constanţa şi de acolo spre pieţele lumii, dar evident că este nevoie de o creştetere semnificativă a acestei capacităţi şi suntem împreună cu partenerii dispuşi şi interesaţi să dezvoltăm rapid acestei căi.Reporter: Domnilor preşedinţi, din partea /.../ News. Domnule preşedinte Macron, aţi dorit să înscrieţi această deplasare în campania dintre cele două tururi, exprimându-vă direct de pe pistele aeroportului înainte să luaţi avionul pentru a veni aici. Aţi chemat francezii să vă acorde o majoritate largă la Adunarea Naţională. Nu este un amestec de genuri... aici vă denuntaţi adversarii, Jean-Luc Mélenchon consideră că este un dispreţ faţă de poporul francez. Ar trebuie să îmi dxplicaţi de ce faptul de a-i vizita pe soldaţii noştri este o formă de dispreţ faţă de poporul francez.Emmanuel Macron: Nu am să mai exprim aici în legătură cu politica franceză. Bineînţeles ne află pe pistele unui aeroport, dar suntem în România şi m-am adresat francezilor de pe solul francez, nu am să mă adresez lor de pe un sol străin. Eu sunt preşedintele Republicii, francezii mi-au făcut onoarea să mă aleagă din nou acum câteva săptămâni. Sunt, de asemenea, şef al Armatelor şi al diplomaţiei francez. Ne află la câteva zile de încheierea preşedenţiei franceze a Uniunii Europene. Unii poate ar dori să încheiem această preşedinţie slăbind ţara noastră şi securitatea sa şi împotriva lor mă lupt, dar am venit aiczi alături de soldaţii noştri şi de aliaţii noştri pentru a pregăti hotărârile Consiliului francez şi summitul NATO. Deci asum ca de obicei tot ce am spus cu claritate şi linişte, pentru că ţara noastră are nevoie de claritate şi de linişte.Klaus Iohannis: Mulţumesc. Merci beaucoup!Emmanuel Macron: Merci beaucoup!
15 Iunie 2022, 16:44
