Primăriile pot solicita împrumuturi din veniturile din privatizare pentru cofinanţarea proiectelor externe nerambursabile

Proiectul de act normativ iniţiat de Ministerul Finanţelor alături de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei a fost adoptat vineri de Guvern.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Finanţelor, termenul-limită de depunere a documentelor este până la 15 decembrie 2023 pentru a fi transmise Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale din cadrul MF.
Mecanismul de acordare şi derulare a împrumuturilor, precum şi modul de reflectare a sumelor respective în bugetele instituţiilor publice se aprobă prin ordin al ministrului Finanţelor, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a actului normativ. Dobânda este ROBOR la 3 luni comunicată de Banca Naţională a României în ultima zi lucrătoare a lunii anterioare autorizării împrumutului, la care se adaugă o marjă în funcţie de scadenţa împrumuturilor, rata dobânzii rezultată rămâne fixă pe toată durata de derulare a împrumutului. Marja se stabileşte astfel: 1 punct procentual pentru scadenţe de până la 3 ani, inclusiv şi 1,5 puncte procentuale pentru scadenţe între 3 şi 5 ani, inclusiv.
Perioada de rambursare a împrumutului este cuprinsă între 1-5 ani, cu posibilitatea rambursării anticipate, parţial sau integral iar valoarea maximă ce poate fi autorizată pentru o unitate administrativ-teritorială este de 10.000 milioane lei pentru municipii, 25.000 milioane lei pentru judeţe şi nelimitat pentru comune şi oraşe.
'Suntem în punctul în care mai multe proiecte finanţate din fonduri externe, implementate de către autorităţile administraţiei publice locale, sunt blocate din lipsă de resurse financiare pentru a asigura cofinanţarea proprie şi finanţarea cheltuielilor neeligibile asociate proiectelor. Tocmai de aceea am venit cu acest mecanism de împrumuturi din veniturile din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, în limita sumei de 1 miliard de lei, pentru a oferi şanse pentru modernizarea infrastructurii, cum ar fi reabilitarea drumurilor, construcţia de şcoli şi spitale sau dezvoltarea infrastructurii de transport public', a explicat ministrul Marcel Boloş.
Un al doilea act normativ adoptat vineri de Guvern prevede măsuri pentru administrarea eficientă a proprietăţilor statului. Potrivit acestuia, bunurile de natura clădirilor şi a terenurilor aferente indiferent de destinaţia acestora, echipamente încorporate în acestea, clădiri speciale, precum şi orice alte bunuri imobile indiferent de natura acestora intrate în proprietatea privată a Statului Român prin confiscare, ca urmare a unor hotărâri judecătoreşti definitive pronunţate în materie penală, aflate în gestionarea ANAF, situate pe teritoriul unor unităţi administrativ-teritoriale, pot fi transferate în domeniul public al acestora, fără plată.
Ministerul Finanţelor a explicat, în comunicat, că transferul bunurilor din domeniul public/privat al statului, în domeniul public/privat al unităţilor administrativ-teritoriale, inclusiv posibilitatea de transmitere a bunurilor confiscate, are ca scop dezvoltarea de proiecte investiţionale pentru comunităţile locale, atât prin Politica de Coeziune, pentru implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cât şi pentru realizarea investiţiilor din programe naţionale finanţate de la bugetul de stat sau investiţii din surse proprii ale autorităţilor publice locale/judeţene.
Prin actul normativ se introduc şi noi reglementări privind redevenţele pentru terenurile concesionate potrivit legii de către Agenţia Domeniilor Statului, în calitate de administrator al terenurilor proprietate publică a statului, care, pe bază de contract de concesiune, se vor indexa cu indicele preţului de consum pe anul 2022, dacă nu este prevăzut astfel prin contractele încheiate potrivit legii. Termenul de plată pentru redevenţele actualizate este până la data de 31 decembrie 2024.
Cel de-al treilea act normativ se referă la prioritizarea cheltuielilor bugetare, în condiţiile în care evoluţia execuţiei bugetare pe primele nouă luni ale anului arată că ipotezele luate în calcul la elaborarea bugetului nu au fost cele care s-au şi validat, iar ritmul de încasare al veniturilor este inferior celui prognozat, subliniază MF. În aceste condiţii, s-a impus, potrivit instituţiei, aprobarea de măsuri suplimentare de limitare a cheltuielilor, astfel încât să se asigure premisele încadrării în ţinta de deficit stabilită pentru acest an.
'De asemenea, luăm măsuri pentru a prioritiza o serie de cheltuieli până la finalul anului, în contextul evoluţiei execuţiei bugetare din primele nouă luni. Măsurile gândite de Guvern nu înseamnă să reducem investiţiile sau să tăiem din programele sociale esenţiale, ci am avut în vedere o abordare mai atentă şi planificată a cheltuielilor guvernamentale pentru a ne asigura că suntem responsabili. Investiţiile din fonduri europene nu sunt impactate în niciun fel şi îşi urmează bunul demers. Nu în ultimul rând, asigurăm posibilitatea dezvoltării de proiecte de investiţii pe terenurile degradate / nevalorificate ale statului, gândindu-ne în perspectiva perioadei de programare 2021-2027', a completat ministrul Finanţelor.
Principalele măsuri cuprinse în proiectul de act normativ vizează: limitarea încheierii de angajamente legale pentru anumite categorii de cheltuieli, la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice cu sursă de finanţare de la bugetul de stat, cu excepţia proiectelor finanţate din fonduri europene; limitarea plăţilor efectuate în perioada noiembrie-decembrie 2023 la titlul de cheltuieli bugetare 'Bunuri şi servicii', la cel mult la nivelul mediei plăţilor efectuate în perioada ianuarie-septembrie 2023 la acest titlu de cheltuieli; interzicerea finanţării din fonduri publice a organizării de evenimente comunitare cum ar fi festivaluri, concerte, competiţii locale, festivităţi, sărbători tematice, cu excepţia zilelor oficiale ale unităţilor administrativ-teritoriale, alte sărbători publice stabilite prin lege, cheltuielile cu evenimentele ocazionate de sfârşitul de an, precum şi cele aferente Programului naţional 'Timişoara- Capitală Europeană a Culturii în anul 2023' (eventualele cheltuieli de această natură care depăşesc plafonul stabilit anterior pot fi suportate din donaţii şi sponsorizări); amânarea plăţii pentru titlurile de plată emise de ANRP; reglementarea unor mecanisme bugetare temporare privind virările de credite bugetare şi de angajament, cu încadrare în bugetul aprobat.

AGERPRES