JURNALUL.RO - Cine sunt românii de ispravă care au lumea-ntreagă la picioare
Sub ameninţare înainte de 1989, plini de euforie şi speranţă la începutul anilor 90 şi în luptă cu restricţii de tot felul în anii 2000, numeroşi conaționali au lăsat România pentru zări care nu s-au dovedit neapărat mai albastre, dar unde au căutat ce le lipsea acasă.
29 Septembrie 2015, 06:46
Fie că vorbim despre libertate, bani, recunoaştere profesională, aventură sau chiar dragoste. Poveştile celor mai mulţi dintre ei seamănă cu scenariile de film. Mai ales când deznodământul a fost unul fericit, în cel mai dulce stil hollywoodian.
Sunt mici românii aproape peste tot în lume. Mici „insule” unde, de-a lungul anilor, românii au ales să se stabilească şi să îşi ia viaţa de la zero, departe de casă. Numai între 1989 şi 2013, anul celor mai recente estimări statistice, aproape 2,5 milioane de români au emigrat. Iar acestea sunt „doar” cifrele oficiale. Pentru că migraţia e un fenomen greu de contabilizat.
Chiar şi aşa, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie estima că 3,5 milioane de conaţionali muncesc în străinătate.
Pentru români, momentul 1 ianuarie 2007 a marcat amplificarea migraţiei. Integrarea în Uniunea Europeană le-a adus libera circulaţie şi a deschis piaţa muncii în cele mai multe dintre statele comunitare. Ţările care au impus restricţii le-au ridicat treptat, ajungându-se la zero oprelişti pentru muncitorii români, de la 1 ianuarie 2014.
La acel moment însă deja începuse declinul. Efectele prelungite ale crizei economice au generat un fenomen nou, cel al migraţiei de revenire. Numărul celor care au ales să plece peste hotare fie a stagnat, fie a scăzut. România rămâne, chiar şi aşa, o ţară de emigrare.
Cine este emigrantul român
Un portret-robot al emigrantului român nu este tocmai bogat în trăsături şi detalii. Statistica nu lasă loc pentru prea multe nuanţe, aşa că ştim despre el că este bărbat cu vârsta cuprinsă între 25 şi 44 de ani. O arată datele potrivit cărora 51,0% dintre românii aflaţi în străinătate de mai bine de un an erau, în 2013, de sex masculin.
Din totalul numărului de imigranţi, peste două treimi dintre bărbaţi (70,0%) şi 64,5% dintre femei au vârsta cuprinsă între 25-54 ani. Concluzia e că cei care au ales să emigreze fac parte din categoria de vârstă cea mai importantă din punct de vedere al forţei de muncă.
Dintre persoanele care au emigrat prin schimbarea domiciliului în anul 2013, 68,2% s-au stabilit într-o ţară a Uniunii Europene, comparativ cu 64,8% în anul 2012 şi 54,5% în anul 2007. Principalele ţări de destinaţie în anul 2013 au fost: Spania (cu 26,0% din numărul total al emigranţilor, Italia (13,7%), Germania (12,0%) şi Austria (5,1%). Ieşind din graniţele Uniunii, 13,2% dintre emigranţii români au ales Israelul. Următoarele destinaţii de pe ruta românilor sunt Statele Unite, Canada, Australia.
Noua țară din „Cizmă”
Italia deţine partea leului când vine vorba despre migraţia românilor. Numărul conaţionalilor care au venit aici este în continuă creştere. La 1 ianuarie 2015, numărul oficial al românilor înregistraţi la Evidenţa Populaţiei în Italia a fost de 1.131.839.
Femeile sunt majoritare, reprezintă 57% din total. Există şi o explicaţie. Cele mai multe dintre ele lucrează în domenii insensi¬bile la criză: menaj şi asistenţă familiară (îngrijirea bătrânilor şi a copiilor), spre deosebire de bărbaţi, a căror prezenţă în Italia a scăzut din cauza căderii libere a sectorului construcţilor şi a producţiei industriale.
