Violența domestică, o problemă socială gravă

Statisticile arată că la fiecare 30 de secunde, o româncă e ţinta violenţei domestice. În primele 5 luni ale acestui an, aproape 33.000 de persoane au fost victime ale violenţelor acasă sau în familie şi peste 4.200 de victime au solicitat să fie departe de agresori printr-un ordin de protecţie.

O parte dintre aceste victime au ajuns în 42 de locuinţe protejate la nivel naţional, 20 de centre de recuperare pentru victimele violenţei domestice sau în cele 52 de centre de primire în regim de urgenţă.

Asta în condiţiile în care doar anul trecut au fost raportate peste 40.000 de fapte de violenţă domestică şi peste 2.000 de încălcări ale ordinelor de protecţie, iar unele dintre ele, din păcate, s-au soldat cu adevărate tragedii.

Ordinul de protectie este de doua feluri. Un ordin de protectie provizoriu care se emit politeistii prezenti la in momentul sesizarii agresiunii, la fata locului, care are o durată scurta de până la 5 zile, care este confirmat ulterior de organele de urmărire penală, de procurorr, spune avocatul Andreea Iorgulescu, pentru Radio Antena Satelor.

De asemenea, mai este ordinul de protecție cu o durată de 6 luni și cerut de către victimă în instanță. De multe ori, aceste ordine de protectie nu sunt respectate de catre agresori, care continua sa agreseze victimele si in unele cazuri agresorul ajunge sa savarsesca fapte mai grave care pot atrage răspunderea penală.

“Am avut situații când de exemplu respectivu era condamnat penal la pedeapsă cu suspendare și cu toate acestea a continuat să urmărească și să agreseze fosta sotie. Practic, în această situație victimele se găsesc fără, fără ajutor. Adică dacă nu există un sistem implementat care să supravegheze atât victima și agresorul”, a declarat avocatul Andreea Iorgulescu.

Durata inițială a ordinului de protectie poate fi prelungită prin într-o altă cerere adresată instanței de judecată, solicitare care nu presupune costuri din partea victimei. Intre timp autoritatile statului isi propun sa introduca sistemul de monitorizare si supraveghere a agresorilor, astfel incat victimele sa fie protejate.

Din octombrie, agresorii vor fi monitorizaţi cu brăţări GPS. Potrivit legii, proiectul va fi dezvoltat în trei faze, prima dintre acestea va fi una pilot şi va fi implementată în perioada 2022-2023, la nivelul municipiului Bucureşti şi al judeţelor Iaşi, Mureş şi Vrancea.

Poliţia ar avea nevoie doar în această fază de peste 47 de noi ofiţeri şi încă 604 agenţi, potrivit unui proiect de HG, pentru supravegherea celor cu ordine de protecţie, dar şi a persoanelor aflate sub control judiciar ori în arest la domiciliu.

Sistemul va fi extoins in urmatorii doi ani in restul judetelor. În totalsistemul va avea 497 de posturi de ofiţeri şi 5.637 de posturi de agenţi. Autorităţile au decis ca în primă fază să fie monitorizaţi cei cu ordine de protecţie.

Vor fi cumpărate 964 de kituri de monitorizare, în valoare de 14,3 milioane de lei, urmând ca treptat până în 2025 să fie achizitionate 15.000 de dispozitive de monitorizare în valoare totală de 240 milioane de lei, a anunțat Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Agresivitatea rămâne o problema si în școlile noastre, dincolo de șicanele inerente dintre elevi sau liceeni, iar acest lucru îl observă elecii, profesoriii și în egală măsură părinții. Vorbim despre un fenomen ingrijorator care afecteaza tineri iar acum ca a inceput scoala, regasim tot mai frecvent acest comportament anormal/ nefiresc în rândul tinerilor. Nici nu au inceput bine cursurile si au aparut deja sicanele, rautatile, umilintele intre colegi..

Ameninţarea cu violenţa fizică, umilirea, răspândirea de zvonuri cu caracter denigrator, excluderea din grup sunt situaţii cu care copiii se confruntă frecvent în şcolile din România.

Opt din zece elevi au asistat ca martori la situaţii de bullying în şcoala în care învaţă, potrivit organizatiei Salvati Copiii.

Un copil din trei s-a confruntat cu stări de anxietate şi a avut nevoie de consiliere şi suport psiho-emoţional, procentul crescând la peste 50% în cazul adolescenţilor, mergând până la consecinţe extrem de grave, şi anume tentative de suicid.

Avocatul Andreea Iorgulescu a atras atentia ca aceste fenomene au consecinte extrem de grave din punct de vedere fizic, psihic si juridic.

“În situația în care s-a întâmplat ceva la la nivelul școlii, toate persoanele implicate pot răspunde, copii, profesori, parinti. Dacă să spunem că nu ajungem la o răspundere penală, pot răspunde civili și se pot face acțiuni in instanta pentru daune morale. Minorii nu pot raspunde penal pana la varsta de 14 pentru faptele lor dar pot fi trasi la raspunde parintii", mai spune avocatul Andreea Iorgulescu.

Până în 14 ani minorul nu răspunde penal, dar răspunderea civila poate fi transferată către părinți sau cadrul didactic care il are în supraveghere.

"Din punctul meu de vedere, dacă un copil este bătut în cadrul școlii, cadrele didactice ar trebui să răspundă că până la urmă ele erau responsabil cu supravegherea copiilor ele sunt cele care trebuie să stopeze un astfel de comportament și să nu încurajeze așa ceva. Dacă copilul are peste 14 ani el poate răspunde penal și se poate face și plângere penală pe lângă civilă atunci cand vorbim despreamenintare, lovire si alte infracțiuni, nu mai vorbesc de simple fapte de bullying", a mai declarat avocatul Andreea Iorgulescu.

Foto: pixabay