Danemarca, România şi Estonia, cea mai mare creştere a preţurilor producţiei industriale, în mai
Preţurile produselor care ies pe porţile fabricilor au urcat în mai cu 36,3% în zona euro şi cu 36,4% în Uniunea Europeană, comparativ cu perioada similară din 2021, iar Danemarca, România şi Estonia sunt statele membre UE în care s-a înregistrat cea mai mare creştere, arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
04 Iulie 2022, 13:09
În mai, comparativ cu perioada similară din 2021, preţurile producţiei industriale au crescut în toate statele membre UE, cel mai semnificativ avans fiind în Danemarca (59,8%), România (59,2%) şi Estonia (53,1%).
Eurostat precizează că în luna mai, comparativ cu perioada similară din 2021, preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în special de un avans de 92,9% al preţurilor la energie, urmate de o creştere 25,4% a preţurilor bunurilor intermediare, de 13,2% pentru preţurile la bunurile de folosinţă imediată, de 9,7% pentru bunuri de folosinţă îndelungată şi de 7,8% pentru bunuri de capital.
Preţurile produselor care ies pe porţile fabricilor au urcat în mai cu 0,7% în zona euro şi cu 0,8% în Uniunea Europeană, comparativ cu luna precedentă. În aprilie, s-a înregistrat un avans de 1,2% în zona euro şi de 1,3% în UE.
Cele mai mari creşteri în mai, comparativ cu luna precedentă, s-au înregistrat în Finlanda (5,5%), Estonia (5,4%) şi Lituania (4,9%), singurele scăderi fiind în Irlanda (minus 19,4%), Slovacia (minus 4,4%), Ţările de Jos (minus 0,8%), Bulgaria şi Franţa (ambele cu minus 0,1%). România a raportat în mai un avans de 3,1%, după o expansiune de 3,3% în aprilie.
În UE, preţurile producţiei industriale s-au majorat în mai, comparativ cu luna precedentă, cu 1,7% în cazul bunurilor intermediare, cu 1,4% în cazul bunurilor intermediare, cu 0,8% în cazul bunurilor de folosinţă îndelungată, cu 0,6% în cazul bunurilor de capital şi cu 0,1% în sectorul energiei.
Modificarea preţurilor la porţile fabricilor este transmisă de obicei pe seama consumatorilor finali şi de aceea poate fi un indicator al evoluţiei inflaţiei pe care Banca Centrală Europeană o vizează prin politica sa monetară.
Foto: pixabay