Contractul de întreținere - aspecte juridice

“Cu alte cuvinte, prin contractul de întreţinere – de regulă – una dintre părţi (creditorul obligaţiei) înstrăinează un bun sau plăteşte o sumă de bani (capital), iar cealaltă parte (debitorul obligaţiei) se obligă să-i asigure (sau să asigure unui terţ) întreţinerea în natură (de regulă hrană, îmbrăcăminte, îngrijiri medicale etc.) pe timpul cât creditorul va trăi, iar după moartea acestuia să îl înmormânteze.

În acest caz contractul de întreţinere se constituie cu titlu oneros. Prin excepţie, prin contractul de întreţinere debitorul obligaţiei se poate obliga să-i asigure întreţinere celeilalte părţi (creditorului obligaţiei) cu titlu gratuit. Aşadar, în acest caz contractul de întreţinere se constituie cu titlu gratuit.

Clauza prin care creditorul întreţinerii se obligă la prestarea unor servicii este considerată nescrisă (ca atare nu produce niciun efect)”, a declarat la Radio România Antena Satelor, avocat Elena Bănică.

Având în vedere numărul mare al unor astfel de contracte încheiate la notarii publici, dar şi numărul litigiilor născute în legătură cu rezoluţiunea unor astfel de contracte de întreţinere, în acest articol prezentăm câteva aspecte ce pot prezenta interes referitor la contractul de întreţinere.

Ce trebuie să înţelegem prin faptul că obligaţia de întreţinere este indivizibilă?

Potrivit art. 2256 alin. 2 din Codul civil, în lipsa unei stipulaţii contrare, obligaţia de întreţinere este indivizibilă atât în privinţa creditorilor, cât şi în privinţa debitorilor.

Aşadar, dacă în contract există o pluralitate de părţi (mai mulţi creditori sau debitori), obligaţia de întreţinere este indivizibilă (activ şi pasiv). În caz de pluralitate de creditori, dacă nu s-a convenit altfel, obligaţia de întreţinere trebuie executată integral faţă de toţi creditorii, întinderea şi valoarea prestaţiei fiind în funcţie de necesităţile şi durata vieţii tuturor creditorilor.

În caz de pluralitate de debitori, în lipsa unei stipulaţii contrare, fiecare dintre ei poate fi obligat să execute obligaţia de întreţinere, în schimb şi prestarea întreţinerii de către oricare dintre ei este liberatorie pentru toţi debitorii.

Astfel, neexecutarea faţă de unul dintre creditori poate determina rezoluţiunea întregului contract. Tot astfel, dacă întreţinerea este asigurată de un debitor, creditorul nu poate cere rezoluţiunea contractului în privinţa celorlalţi debitori, mai spune avocatul Elena Bănică.

Poate fi constituită obligaţia de întreţinere pe durata vieţii mai multor persoane? Care sunt “garanţiile” oferite de lege în favoarea creditorului obligaţiei de întreţinere?

Potrivit legiuitorului, pentru garantarea obligaţiei de întreţinere constituite cu titlu oneros, prevederile art. 1723 din Codul civil se aplică în mod corespunzător, ceea ce înseamnă că creditorul obligaţiei de întreţinere beneficiază de un privilegiusau, după caz, de o ipotecă legală asupra bunului care a constituit capitalul în contractul de întreţinere. În cazul respectiv, în vederea înscrierii ipotecii legale nu este necesară declararea valorii creanţei garantate.

De asemenea, creditorul obligaţiei de întreţinere constituite cu titlu oneros poate cere rezoluţiunea contractului dacă debitorul obligaţiei respective nu depune garanţia promisă în vederea executării obligaţiei sale ori o diminuează.

Debitorul obligaţiei de întreţinere nu se poate libera de această obligatie oferind restituirea capitalului şi renunţând la restituirea întreţinerii prestate.

Debitorul obligaţiei de întreţinere este ţinut de obligaţia respectivă până la decesul persoanei în favoarea căreia a fost constituită obligaţia de întreţinere, oricât de împovărătoare ar putea deveni prestarea acesteia.

Care este întinderea obligaţiei de întreţinere?

Potrivit legiuitorului, debitorul întreţinerii datorează creditorului prestaţii stabilite în mod echitabil ţinându-se seama de valoarea capitalului şi de condiţia socială anterioară a creditorului.

Debitorul este obligat în special să asigure creditorului hrană, îmbrăcăminte, încălţăminte, menaj, precum şi folosinţa unei locuinţe corespunzătoare. Întreţinerea cuprinde, de asemenea, îngrijirile şi cheltuielile necesare în caz de boală.

Aşa cum am arătat şi în rândurile anterioare, în cazul în care întreţinerea are caracter viager sau atunci când creditorul decedează în cursul duratei contractului, debitorul are obligaţia să îl înmormânteze.

Reţinem şi că întreţinerea continuă a fi datorată în aceeaşi măsură chiar dacă, în cursul executării contractului, bunul care a constituit capitalul a pierit total sau parţial ori şi-a diminuat valoarea, dintr-o cauză pentru care creditorul întreţinerii nu este ţinut să răspundă.

Foto: pixabay